„Dar pe noi cine ne lecuiește?” Cine are dreptate în conflictul dintre tinerii medici și Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății a acționat în judecată absolvenții de la Medicină care au învățat la buget și au refuzat să muncească în instituțiile medicale din raioanele și satele Moldovei, conform repartizării făcute de instituție. Conform contractului semnat de tineri și minister, primii sunt obligați să restituie cheltuielele de studii suportate de către stat dacă refuză să lucreze acolo unde sunt repartizați. Chiar și așa, acest lucru trezește unele nedumeriri în momentul în care Ministerul Sănătății refuză să explice cum a calculat suma pe care o solicită de la un tânăr.

Studenții admiși la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” fără plată pentru studii au semnat un contract cu Ministerul Sănătății prin care se obligau să lucreze 3 ani într-un spital din țară. Chiar dacă aceștia erau constrânși să-și onoreze obligațiile contractuale încă din anul 2003, Ministerul Sănătății a început abia acum să recupereze banii de la tinerii medici, deoarece au fost impuși de către Curtea de Conturi. „Toți știau de Hotărârea Guvernului din anul 2003, dar nu o respectau. Abia în anul 2016 Curtea de Conturi a obligat Ministerul Sănătății să recupereze banii de la studenți”, spune Emil Ceban, prorector pentru activitate clinică în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”. Din anul 2016 studenții rezidenți la medicină primesc salariu pentru stagiul de practică.

Medici moldoveni, în sala de operație FOTO: Spitalul Republican din Chișinău

Cât trebuie să plătească tinerii medici care refuză să lucreze în sate

În mass-media de la Chișinău s-a vehiculat suma de 235.000 de lei pe care fiecare persoană atacată în judecată de minister va trebui să o întoarcă, însă Emil Ceban ne-a spus că valoarea sumei este diferită și nu există o formulă exactă după care se determină cât cheltuie statul pentru un student la facultate și rezidențiat. „Suma este estimativă. Ea depinde de fiecare student în parte: el poate învăța la stomatologie, medicină generală etc. Rezidențiatul durează 3-4 ani, în funcție de specialitate. Studenții primesc burse diferite. Cei care au studiat la medicină internă trebuie să plătească 146.000 de lei, iar cei de la chirurgie – 270.000 de lei. Avem în total 132 de persoane neangajate, dar nu am reușit pentru toți să pregătim dosarele. Ministerul Sănătății ne-a dat doar numele și IDNP (cod personal). După numele studenților văd că au terminat studiile mai demult. Nu toți studenții sunt din promoția 2016 sau 2015”, menționează Emil Ceban.

„Noi lucrăm pentru toată Europa, dar pe noi cine ne lecuiește?”

Mulți medici au reușit să-și întemeieze o familie, să nască un copil, iar asta îngreunează respectarea condițiilor contractuale, mai ales că trebuie să meargă la muncă în localități care de cele mai multe ori nici măcar de baștină nu sunt. Pe lângă aceasta, condițiile de muncă din spitale și salariul foarte mic îi determină pe tinerii medici să aleagă un loc de muncă în clinicile private din țară sau să plece peste hotare. Salariul unui medic începător este de aproximativ 2.000 de lei.

„Toți au dreptate. Studenții știau că intră la buget, iar după asta se duc în raioane să lucreze. Avem peste 30 de sate fără medici. Statul investește în ei și la urmă? Noi lucrăm pentru toată Europa, dar pe noi cine ne lecuiește? Studenții care învață contra-plată activează unde vor. E un băț cu două capete. Absolvenții undeva au dreptate, deoarece în timpul rezidențiatului se angajează, se căsătoresc și au un copil, iar salariul e mizer și condiții în spitale nu sunt. Trebuie de reglementat în Legea prvind ocrotirea sănătății: cei care învață pe banii statului se duc acolo unde-i repartizează, iar dacă nu vor, atunci întorc banii. Și băieții au dreptate, dar și statul investește în ei”, consideră prorectorul Emil Ceban.

Ministerul Sănătății are dreptul să acționeze în judecată absolvenții în baza contractului, ne-a spus juristul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Acesta a observat o problemă, dar și lucruri foarte clare vis-a-vis de conflictul dintre medici și Ministerul Sănătății. „Persoana știa că, fiind admisă la buget, trebuie să activeze în sistemul medical în condițiile existente, cu salariul așa cum este prevăzut de Ministerul Sănătății. Absolventul de la medicină știe care sunt condițiile de studii, plată, salarii etc. El putea să se gândească dacă acceptă condițiile sau nu. Problema e că studentului nu i se calculează de la început suma de bani pe care va trebui s-o restituie statului în cazul în care nu respectă condițiile contractuale”, explică Guzun.

Cheltuielile nu corespund cu realitatea

Profesorul Emil Ceban nu a putut să ne spună exact cât cheltuie statul pentru un student, însă a precizat că „în mediu se cheltuie 35.000-38.000 de lei pe an. Chiar și studenții care învață contra-plată nu acoperă toate cheltuielile pe care noi le facem”, precizează Ceban. Astfel, înțelegem că Ministerul Sănătății transferă mai mulți bani decât ar avea nevoie universitatea pentru studenții cu studii la buget. Acest aspect l-a observat și juristul Ion Guzun. „Dacă faceți un simplu calcul matematic o să vedeți că suma de bani care este solicitată de la studenții cu studii la buget e net superioară decât a celor care achită contractul la facultate. Statul subvenționează indirect atât studiile de la contract, cât și cele de la buget. Problema nu e că studenții trebuie să întoarcă banii, dar că aceste sume sunt inexplicabile și sunt disporpoționale în comparație cu taxele pe care le achită studenții admiși pe contract”, spune la rândul său juristul Ion Guzun.

Obligații și responsabilități: Cine câștigă până la urmă?

În Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a resurselor umane din sistemul sănătăţii pentru anii 2016-2025 Ministerul Sănătății prezintă situația grea în care activează medicii din țara noastră, salariile mici și discrepanța dintre cunoștințele acumulate și banii investiți. Totuși, juristul Ion Guzun susține că acestea nu pot influența procesul de judecată în favoarea studenților. „Condițiile, salariile și circumstanțele nu pot influența procesul, deoarece persoanele din start știu care este realitatea din Republica Moldova. Studenții știu ce îi așteaptă peste câțiva ani. Ei nu sunt puși în situații discriminatorii față de ceilalți absolvenți sau medici care deja lucrează. Unica problemă este că ei achită sume de 2-3 ori mai mari decât cei care sunt la contract. În asemenea litigii, în majoritatea cazurilor, câștigă ministerele”, mai spune juristul de la CRJM.

Fără alte explicații de la Ministerul Sănătății

În contractul privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii a medicilor și farmaciștilor scrie că Ministerul Sănătății le asigură studenților condiții optime de studii și bursă, iar rezidenții bugetari se obligă să activeze cel puțin 3 ani conform repartizării Ministerului Sănătății. Contractul poate fi reziliat în cazul în care studentul este exmatriculat sau nu sunt locuri de muncă vacante pe specialitate.

Viceministrul Sănătății Oleg Creciun a refuzat să discute cu noi despre acest subiect, îndemnându-ne să apelăm serviciul de presă al ministerului. De acolo nu am primit niciun răspuns la întrebarea expediată joi, deși tema e actuală, iar instituția ar trebui să aibă răspunsurile gata la orice întrebare oricând. Noi am solicitat Serviciului de presă informații privind formula de calculare a sumei solicitate de la studenți și de ce în momentul semnării contractului nu a fost scrisă valoarea sumei care urmează a fi restituită de studenți în cazul în care nu vor să muncească în instituțiile în care sunt repartizați de către Ministerul Sănătății.

Ministerul a publicat doar un comunciat scurt miercuri, 26 iulie, în care scrie că în perioada mai-iulie a acestui an au fost înaintate o serie de acțiuni în instanțele judecătorești către absolvenții studiilor de rezidențiat, promoția anului 2016, care nu s–au angajat în instituțiile medico–sanitare publice conform repartizării Ministerului Sănătății. În comunicat se menționează că au fost depuse în total 103 cereri de chemare în judecată în instanțele judecătorești de pe întreg teritoriul țării – număr ce se contrazice cu cel pe care ni l-a spus prorecotorul USMF „Nicolae Testemițanu” Emil Ceban.

1 Comment

  • CNAM e o organizație de tâlhari complici cu criminalii de așa ziși medici din spitale ,care nu lecuiesc ci omoară populația.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *