De ce demnitarii cu averi ascunse scapă de pedeapsă. ANI: Nu e cu rea-credință

Imobile și autoturisme de lux, conturi bancare sau terenuri întinse pe zeci de hectare nu se regăsesc în declarațiile de avere ale mai multor demnitari de rang înalt din Moldova. Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat în zeci de cazuri încălcarea legii în indicarea bogățiilor obținute de deputați sau procurori, însă cei vizați scapă, de obicei, basma curată.

guvernul-moldovei
Sala de ședințe a Guvernului RM FOTO: Sandu Tarlev

CNI, care a fost redenumită în Autoritatea Națională de Integritate (ANI), a adoptat în acest an 65 de acte de constatare a încălcării regimului juridic de către cei care reprezintă statul în declararea veniturilor și proprietăților, însă doar 15 decizii sau mai puțin de un sfert din total au ajuns pe masa procurorilor. Printre cei care au fost suspectați de tăinuirea averii sunt 13 deputați, majoritatea socialiști, procurori, judecători sau reprezentanți ai primăriilor.

Actele CNI arată că demnitarii nu declară integral averea

Astfel, deși actele adoptate de CNI arată că demnitarii moldoveni nu spun până la capăt câtă avere au agonisit, însă sunt luate în calcul justificările acestora și se admite că omiterea acestor informații nu a fost făcută intenționat. De asemenea, cei care controlează averile demnitarilor pot să ajungă cu neregulile depistate în instanța de judecată doar dacă „diferența între proprietatea dobândită și veniturile obținute depășește de cel puțin 6 ori salariu mediu lunar obținut în perioada de declarare de către subiectul declarării și membrii familiei acestuia”, așa cum prevede legislația.

A „uitat” să declare 85% din acțiuni, dar nu a făcut-o cu rea-credință

De exemplu, în cazul deputatului socialist, Oleg Savva, CNI a depistat că din declarația de avere lipsesc informațiile privind deținerea de către acesta o construcție de câteva zeci de metri pătrați, cota-parte de 85% din acțiunile unei companii, precum și un transfer bănesc în sumă de circa 3 400 de lei. „Având în vedere că construcția accesorie nedeclarată este parte indispensabilă a casei individuale declarate, luând în considerare că soția sa nu a înregistrat venituri din activitatea Societății Comerciale „GLEBUSCOM”, Comisia consideră că, omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință”, a argumentat autoritatea responsabilă faptul că neregulile constatate nu au ajuns în fața justiției.

Justificările deputaților

De asemenea, Zinaida Greceanâi, fostul premier și actualul deputat PSRM, nu a spus că a prezentat în declarația de avere faptul că a obținut un venit sub formă de dobândă din depuneri financiare în mărime de 64,4 lei, un teren aferent casei de locuit de 0,108 de hectare, un automobil Honda CRV și 992 de acțiuni ale sale, precum și 416 acțiuni ale soțului său deținute în cadrul unei companii. În replică, Greceanâi le-a spus celor de la CNI că nu a știut de acțiunile respective. În același timp, referitor la automobil, deputatul nu a știut nici despre faptul că legea prevede declararea bunurilor deținute prin comodat, iar terenul aferent și casa de locuit le-a văzut ca pe un imobil unic. Cele spuse de reprezentanta socialiștilor a convins CNI care a anulat cauza și a anunțat că omiterea acestor informații „nu s-a produs cu rea-credință”.

Doar un parlamentar din 13 verificați, în vizorul CNA

Din cei 13 deputați aflați în vizorul CNI, doar unul a ajuns în atenția Centrului Național Anticorupție și a Fiscului. Este vorba despre Radu Mudreac care nu a declarat șapte conturi bancare. De asemenea, s-a depistat o diferență mare între veniturile obținute și proprietățile achiziționate, valoarea discrepanței fiind de 787 844 de lei, precum și faptul că deputatul a făcut achiziții de 168 700 de lei, sumă pe care nu a indicat-o în declarație.

Astfel, majoritatea actelor în care sunt constate nereguli nu au un ecou, deoarece CNI constată că încălcarea regimului juridic de către demnitari nu a fost făcută intenționat, iar justificările din partea celor care nu prezintă informațiile complete se referă la neatenție, la faptul că nu au știut că așa trebuie sau că au uitat despre acțiuni, proprietăți sau conturi bancare.

Unii conștient încalcă legea, fiind protejați politic

În cadrul unui interviu pentru „Moldova Curată”, ex-președintele CNI și preșeintele în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate, Anatolie Donciu, a declarat că cele mai multe încălcări se fac din cauza nihilismului juridic, iar unii conștient trec peste lege fiind siguri că sunt protejați politic, iar noul cadru juridic va crea o situație mai bună în ceea ce privește activitatea instituției pe care o reprezintă și va elimina lacunele legislative care au creat impedimente. Totuși, deși Anatolie Donciu a menționat că cele mai multe verificări au fost inițiate în baza materialelor de presă, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că ANI nu se va mai  autosesiza în baza acestor articole, deoarece mass-media nu ar fi o sursă demnă de încredere.

 

Lasă un comentariu