12
aug.
2016

De ce moldovenii ar vota pentru unirea cu România

Jumătate dintre moldoveni (47%) ar vota pentru Unirea cu România pentru a-și îmbunătăți viața, iar mai mult de un sfert dintre aceștia – din considerente naționale, potrivit unui sondaj recent despre percepția unionismului în Republica Moldova. Rezultatele acestuia au fost prezentate în emisiunea „Jocuri de Putere” la televiziunea Realitatea TV din România. Cercetarea a fost comandată de organizația non-guvernamentală Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) din București.

Sondajul cuprinde aspecte politice ale problemei, dar și percepțiile socio-economice ale cetățenilor Republicii Moldova despre posibila Unire cu România.

Motivele pentru care moldovenii își doresc unirea

Motivele pentru care moldovenii ar vota pentru unirea cu România sunt de ordin social și național în mare parte. Astfel, pentru Unire sunt gata să voteze din motive de ordin economico-social (circulație liberă, salarii) jumătate din respondenți (47%), iar din considerente naționale (pentru întoarcerea în componența României) – 30%. Pentru beneficii de securitate NATO și integrare în cadrul Uniunii Europe sunt motivați 10% din respondenți.

Motivele pro-unire cu România

Motivele pro-unire cu România. Sondaj realizat de Magenta Consulting

„Potrivit datelor furnizate de sondaj, ponderea respondenților de acord cu unirea Republicii Moldova cu România ar crește la 50-51% dacă li s-ar sublinia că unirea ar aduce anumite beneficii, cum ar fi: evitarea controlului Rusiei asupra R. Moldova, educație mai bună în școli și universități, servicii medicale de calitate, justiție imparțială și corectă, luptă reală împotriva corupției etc.”, se menționează într-un comunicat al fundației.

Exemplul reunificării Germaniei

Cercetătorii au încercat să mai vadă ce cred moldovenii despre reunificarea Germaniei care s-a produs pe 3 octombrie 1990. Astfel, 45% din populație are o atitudine pozitivă și foarte pozitivă față de reunificarea Germaniei, însă 41% au spus că nu cunosc nimic despre acest eveniment.

Dezmembrarea Germaniei în 1949. Viitoarea Germania de Vest (albastru) consta din zonele de ocupație americană, britanică și franceză (fără Saarland [violet], care s-a realăturat Germaniei de Vest în urma unui referendum), iar Germania de Est (roșu) era formată din zona sovietică de ocupație (cu excepția părții vestice a Berlinului [galben]). Sursa Wikipedia

Dezmembrarea Germaniei în 1949. Viitoarea Germanie de Vest (albastru) consta din zonele de ocupație americană, britanică și franceză (fără Saarland [violet], care s-a realăturat Germaniei de Vest în urma unui referendum), iar Germania de Est (roșu) era formată din zona sovietică de ocupație (cu excepția părții vestice a Berlinului [galben]). Sursa Wikipedia

Anterior, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu, a declarat pentru Adevărul.md că reunificarea Moldovei cu România ar putea să aibă loc după modelul german.

„Urmărind modelul german în care reunificarea s-a făcut dintr-o bucată şi nu treptat, noi am estimat că România ar cheltui cam un PIB, 200 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani. Sigur că aceşti bani se vor cheltui în mare parte din fonduri europene, din investiţii private”, a spus Peiu.

Expertul a mai spus că toate programele structurale la care are acces România în cadrul Uniunii Europene vor fi aplicate şi pentru Moldova. În acest sens, potrivit acestuia, fondurile vor fi replicate în raport de 6 la 1, pentru că teritoriul României este de şase ori mai mare decât cel al Republicii Moldova geografic şi demografic. Acesta a mai spus că dacă se va produce unirea, pensiile din Moldova se vor ridica la nivelul celor din România.

Cel mai mare unionist – Ghimpu, iar cel mai mic – Dodon

La capitolul personalităților politice care se asociază cu curentul Unirii pe primul loc este prezentat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu (50%), urmat de prim-vicepreședintele partidului, Dorin Chirtoacă (16%). Partidul Liberal a distribuit la scurt timp de la prezentare pe pagina de Facebook datele sondajului.

Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, liderii PL FOTO Sandu Tarlev

Urmează democratul Marian Lupu, liderul PAS, Maia Sandu, dar și ex-liderul Partidului Liberal Democrat, aflat în detenție, Vlad Filat, care au adunat un număr aproape egal în viziunea cetățenilor sub acest aspect.

Fostul deputat liberal și actualul lider al Partidului Dreapta, Ana Guțu, se asociază cu ideea Unirii în viziunea intervievaților, aflată la egalitate cu comunistul Vladimir Voronin și democratul Vladimir Plahotniuc – câte 2%. Și socialistul Igor Dodon, potrivit sondajului, ar avea tangență cu unionismul, în percepția a 1 % de respondenți.

O situație asemănătoare se atestă și la capitolul partidelor politice care se asociază cu unionismul. Astfel, pe primul loc se situează Partidul Liberal, urmat de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat. Urmează Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiunea și Solidaritate (câte 4%), Partidul Național Liberal și Partidul Popular European (câte 3 %). Comuniștii și socialiștii sunt văzuți în calitate de unioniști de 2%, respectiv 1% din respondenți. Răspunsurile la acest capitol, potrivit sondajului, au fost spontane.

Va fi sau nu va fi Unirea

Aproape 30% dintre moldoveni consideră că sunt pentru Unire, dintre care 13% sunt total pentru unire și 15% – mai degrabă pentru unire. Aproape 70% se declară împotriva unirii, dintre care total împotriva unirii sunt 47% și 20% – mai degrabă împotrivă.

Intervievații au mai estimat cât de reală în opinia lor este unirea Moldovei cu România. Astfel, 36 % din intervievați consideră că este reală realizarea acestei idei, dintre care 10 % consideră că este foarte reală și 26 % – mai degrabă reală.

Sceptici ai curentului sunt în jur de 58 %, dintre care 32% consideră că mai degrabă nu este reală, iar 26% consideră că nu este deloc realizabilă. 6% nu au avut un răspuns clar la această întrebare.

La întrebarea dacă Unirea reprezintă unica soluție pentru Republica Moldova pentru a se integra în Uniunea Europeană, 5% din respondenți au răspuns că sunt total de acord, iar 39 % – total dezacord.

Marșul Unirii, 16 mai 2015

Marșul Unirii, 16 mai 2015

Totodată, un sfert din respondenți (26%) consideră că viața în Moldova se va îmbunătăți după Unirea cu România, dintre care 10% consideră că se va îmbunătăți cu mult, iar 16% cred că într-o oarecare măsură.

40% din respondenți consideră că situația economică se va înrăutăți după unire, 22 % considerând că va fi cu mult mai rea, iar ceilalți – că doar într-o oarecare măsură. Respondenții care consideră că situația va rămâne la fel reprezintă un sfert din intervievați.

Respondenții au mai fost întrebați cam în câți ani cred că se va produce Unirea cu România. 43% au răspuns că nu se va produce niciodată, iar 6% au spus că în 2 ani. Ceilalți au estimat de la 5 până la 20 de ani.

În opinia respondenților, cea mai mare vină pentru stoparea unirii o poartă însuși populația Republicii Moldova, iar deja în al doilea rând – partidele politice. Rusia ca factor anti-unire se plasează pe locul trei.

Moldovenii nu se vor opune Unirii

Moldovenii au mai fost întrebați cum vor reacționa dacă Guvernul ar începe realizarea proiectului Unirii. Marea majoritatea (35%) au răspuns că nu se vor opune nicicum acestui proces, iar 6% au declarat că vor emigra peste hotare. Dan Dungaciu, președintele FUMN, a menționat că rușii pe acești respondenți îi numesc unioniști pasivi și îi consideră cei mai periculoși.

Un sfert din respondenți sunt gata să iasă la proteste antiunioniste, iar 29% ar vota în semn de protest cu partidele care sunt împotriva ideii de unire cu România. 4% din respondenți sunt gata să participe la acțiuni violente pentru a se opune Unirii.

În același timp, 80% din respondenți consideră că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită.

Proporția respondenților care au vizitat România este de 48%. Ceilalți nu au fost niciodată peste Prut.

Anterior, potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică din aprilie 2016, realizat de Institutul de Politici Publice, numărul votanților pentru Unire în cadrul unui referendum ar fi atins cifra de 18%, iar cei care s-ar împotrivi ar fi mai mulți de jumătate, în jur de 60%.

Reprezentanții companiei de cercetări sociologice Magenta Consulting din Moldova au spus că cercetarea a fost realizată în perioada 8 iunie – 5 iulie 2016. Colectarea datelor s-a efectuat în iunie 2016 din circa 90 de orașe și sate. În total, au fost intervievați 1.500 de respondenți, iar marja de eroare a sondajului este de 2 %.

4 Responses

  1. sorocovici aurel spune:

    sunt pentru unire cu romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *