Termenul de „pensii private” este necunoscut pentru majoritatea moldovenilor. Prima lege care reglementa modul de funcționare a administratorilor de pensii private a fost votată în 1999, pe vremea când Dumitru Diacov era președinte al Parlamentului de la Chișinău. Totuși de atunci și până în prezent numărul cetățenilor care au pensii private în sistemul moldovenesc este egal cu zero.

Bani într-un plic FOTO Sandu Tarlev

Oleg Verejan, președinte al Asociaţiei de Actuariat din Moldova și conferențiar universitar la Academia de Studii Economice a declarat pentru moldNova.eu că legislația privind fondurile nestatale de pensii este una, învechită, depășită absolut de conjunctura economică.

Legea actuală permite companiilor de asigurări, băncilor și societăților investiționale să creeze fonduri private de pensii. Totuși această lege, din 1999 nu a suferit modificări substanțiale, dar funcționalitățile pieței financiare nebancare, din care face parte și domeniul pensiilor private, s-a schimbat substanțial. Altfel spus, legea e nefuncțională.

În prezent unicul mecanism de pensie în Republica Moldova este cel public, care evident nu este cel mai bun. „Prin actualul sistem pensionarii pot fi controlați prin anumite majorări de pensii, atunci când consideră guvernarea de cuviință” ne-a spus Verejan.

Președintele Asociație de Actuariat din Moldova explică că la inițiativa asociației pe care o conduce s-a elaborat o nouă lege privind pensiile facultative private, sistem cunoscut ca pilonul trei în statele europene. Comisia Națională a Pieței Financiare a considerat relevant subiectul și în 2009 au fost lansate dezbaterile pe marginea unui nou proiect de lege care a fost promovat mai mult timp. Totuși din lipsă de voință politică acest proiect n-a mai fost discutat în Parlament, chiar dacă trecuse de prima lectură.

„Legea nouă a stat pe rafturile Parlamentului, dar cu aproximativ doi ani în urmă aceasta a fost întoarsă fără a fi argumentat foarte clar motivul returnării” – Oleg Verejan, conferențiar universitar.

De fapt, Guvernul a trimis Parlamentului de două ori, același proiect de lege – o dată sub semnătura Guvernului Filat, a doua oară – cu semnăturile Cabinetului Leancă. Proiectul de lege a fost votat de deputați în lectura întâi pe 22 noiembrie 2013, dar aceeași deputați au solicitat retragerea inițiativei. Astfel, de pe 7 octombrie 2016 documentul are statutul de respins, pe site-ul Parlamentului.

Oleg Verejan crede că parlamentarii nu au înțeles rolul noii legi privind pensiile private. Statul a crezut că această lege va lua bani din caznaua statului, iar autoritățile s-au temut că bugetul asigurărilor sociale va pierde venituri, ceea ce este fals deoarece sistemul este unul opțional, nu obligatoriu.

Cum funcționează pensiile private

Pentru comparație în România a fost implementat sistemul de pensii multi-pilon care a fost de fapt recomandat de către Banca Mondială țărilor din Europa de Est. Primul pilon, este cel public, care e similar cu Moldova. Urmează pilonul doi administrat de companii private, dar cu contribuție obligatorie. Apoi pilonul trei: pensii private, facultative.

Fondurile din pilonul doi sunt administrate de companii private și sunt separate pe fiecare persoană în parte. Adică, pe conturile personale se acumulează banii similar cu un cont de depozit bancar. Deoarece fondurile private administrează acești bani, în urma investițiilor viitorii pensionari primesc un adaos la pensie, o dobândă. În România treptat s-a majorat contribuția către pilonul doi și s-a micșorat către pilonul unu. Astfel, fiecare român, din salariu, achită 5,4% către fondul de stat de pensii, iar 5,1% către fondul privat. În România pentru fondul de pensie un angajat achită 10,5% din salariu. În Republica Moldova, fondul de pensie constituie 6% din salariu, dar e administrat în totalitate de stat.

Prioritar e funcționarea statului

Chiar dacă s-a discutat foarte mult  ca în Moldova să apară un mecanims similar cu cel din România, deoarece s-a întârziat foarte mult nici organismele internaționale nu mai recomandă în prezent apariția pilonului doi. Banca Mondială înțelege că în noile realități economice mai întâi trebuie „salvat” bugetul de asigurări sociale care are un deficit enorm. Prudența organisemelor internaționale indică spre sustenabilitatea statului și apoi spre asigurarea unui venit sustenabil populației.

„Atunci când economia suferă perturbări pe primul loc rămâne funcționarea statului și abia pe locul doi, venituri suficiente pentru populație” explică economistul.

Verejan critică actualul sistem de pensii din Republica Moldova deoarece nu oferă nici un fel de predictibilitate. „Dacă vreau să calculez astăzi ce pensie voi avea în viitor atunci e imposibil. Problema este că cetățenii nu știu ce se va întâmpla cu legisația deoarece sistemul e nesigur și dezechilibrat.” concluzionează conferențiarul universitar.

În Republica Moldova este funcțional sistemul de pensii pay as you go (PAYG, adică plătești pe măsură ce încasezi salariul) astfel angajații cedează 6% din salariul lunar pentru ca pensionarii de astăzi să aibă o pâine pe masă. În total în Republica Moldova sunt 712 mii beneficiar de pensii, cu mărimea medie a pensiei de 1480 lei.