Tinerii din Republica Moldova se implică extrem de pasiv în activitățile civice, iar acest lucru duce și la absenteismul lor în timpul scrutinelor care au loc în țară. Fenomenul este mai accentuat în rândul tinerilor de la sate (65%), deși nici cei de la oraș nu sunt mai activi, arată datele Comisiei Electorale Centrale. Acest lucru i-a făcut pe unii candidați să-și amintească în actuala campanie electorală despre modul în care votează studenții moldoveni.

Despre fenomenul absenteismului politic înregistrat în rândul tinerilor din Republica Moldova s-a discutat luni, 17 octombrie, la Chișinău, în cadrul Consiliului Internațional de Asistență în domeniul Populației și Dezvoltare.

alegeri moldova
Tot mai puțini tineri participă la alegerile care se organizează în Republica Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Proiectul lui Ghilețchi – neglijat de deputați, amintit de Maia Sandu

Tot în aceeași zi, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care candidează la funcția de președinte al țării, a declarat într-o conferință de presă că în acest an studenții au fost lipsiți intenționat de posibilitatea de a vota acolo unde învață. Aceasta i-a învinuit pe deputații comuniști, democrați și socialiști care nu au votat un proiect de lege al deputatului neafiliat Valeriu Ghilețchi, care acorda dreptul studenților să voteze în localitatea unde studiază.

„În aceste alegeri, tinerilor li s-a întins o cursă. Doar studenţii care au reşedinţă în oraş vor putea să voteze aici (în Chișinău – n.n.), unde studiază. Ceilalţi vor trebui să meargă la locul de baştină, unde își au reşedinţa. Este clar că PD, PSRM şi PCRM nu vor ca studenţii să voteze la aceste alegeri. Ei ştiu că tinerii nu pot fi cumpăraţi, nu pot fi minţiţi”, a declarat Sandu.

Aceasta consideră că descurajarea tinerilor de a merge la vot este o metodă prin care puterea ar dori să-i determine pe tineri să plece din țară. Iar tinerii, potrivit acesteia, reprezintă categoria celor care sunt cei mai determinați să emigreze.

Potrivit autorului proiectului de lege menționat, deputatul Valeriu Ghilețchi, candidat și el la alegerile prezidențiale, în Republica Moldova există peste 100.000 de tineri care își fac studiile în alte localități decât în cele în care trăiesc. Inițiativa nu a mai ajuns însă pe ordinea de zi a Parlamentului pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Cum votează studenții

În redacția actuală a Codului electoral este prevăzut modul de votare a studenților, dar care se referă la capitolul „Alegeri parlamentare”. Articolul 84 într-adevăr prevede că „studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind obligaţi să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire; carnetul de student/elev și să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă (…)”.

Aceeași prevedere și-a dorit-o și Ghilețchi pentru capitolul „Alegeri prezidențiale” din Codul electoral, dar nu a găsit susținerea în Parlament. Precizăm, în context, că la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 studenţii au putut vota în localităţile unde îşi fac studiile, acest lucru fiind posibil după modificarea Codului electoral în iulie 2013.

De ce tinerii nu merg la vot

Chiar și așa, rata de participare a tinerilor la scrutinele electorale din Republica Moldova este destul de modestă, atenționează experții. Cercetătorul de la Centrul de Cercetări Demografice Mariana Buciuceanu-Vrabie a menționat în cadrul Consiliului Internațional de Asistență în domeniul Populației și Dezvoltare că tinerii din Moldova se implică puțin în activitățile civice, cum este voluntariatul, iar rata de participare la alegeri este una destul de joasă.

Aceasta a prezentat datele Comisiei Electorale Centrale din alegerile din 2014, potrivit cărora 62,9% din tineri nu s-au prezentat la urne. Fenomenul de absenteism de la vot printre tineri a fost înregistrat în mare parte în rândurile celor din zona rurală (65%) și mai puțin în zona urbană (60,2%).

Rata de participare
Rata tinerilor  care nu au participat în alegerile din 2014. Date prezentate de Mariana Buciuceanu-Vrabie

De asemenea, la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 a fost înregistrată o rată destul de scăzută de participare la vot, în jur de 25% din numărul total de votanți. Doar 3% de alegători cu vârsta între 18 și 21 de ani au participat la acel scrutin și 21,95% de persoane cu vârsta între 21 și 35 de ani.

Factorul demografic

Mariana Buciuceanu-Vrabie a constatat, totodată, că în ultimul deceniu (2004-2014) numărul tinerilor (15-29 de ani) s-a diminuat cu 12%, de la 826.900 până la 727.700. Cu toate acestea, tinerii continuă să prezinte un sfert din populația țării, însă studiile demografilor arată că în deceniile viitoare numărul acestora va scădea continuu. Potrivit unui scenariu modelat de demografi, ponderea tinerilor din Republica Moldova se va reduce cu 37% până în anul 2020, ajungând până la circa 539.000.

Cercetătoarea a recomandat promovarea unor politici de tineret de stat, care să prevadă o implicare activă a lor în viața socială sau politică a țării prin asigurarea oportunităților egale de acces la educație, de viață cu o atenție particulară către categoriile de tineri social-vulnerabili.

Mariana Buciuceanu-Vrabie susține că în Moldova sunt suficiente politici publice bune în privința tinerilor, însă implementarea întârzie.

Educația și participarea tinerilor la vot

Directorul de programe al Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postică, a declarat într-un interviu pentru Jurnal.md că educația a fost una din cauzele care a determinat o prezență scăzută a tinerilor la vot la alegerile locale din 2015. Potrivit acestuia, în Republica Moldova lipsește o educație politică adecvată pentru tineri, iar în programul școlar practic lipsește curricula care să prevadă problemele de democrație și procesele electorale.

FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

Experții Comisiei Electorale Centrale recunosc că nivelul de înţelegere a proceselor politice de către tinerii din Moldova este unul scăzut. Acest lucru face ca tinerii să fie un grup uşor de manipulat în timpul şi după campaniile electorale, constată experții CEC într-un studiu de analiză privind necesitățile de informare și educație electorală a alegătorilor din 2014.

Specialiștii Comisiei au mai constatat că în formarea culturii civice corecte printre tineri îi revine sistemului de învățământ care ar trebui să introducă în curriculum școlar un obiect de studiu care i-ar ajuta pe tineri să înțeleagă procesele și fenomenele politice și să obțină cunoștințe pentru a se implica activ în viața socială.

În acelaşi timp, experții consideră că rata de participare la vot a tinerilor este determinată în mare parte și de slaba informare a programelor electorale ale partidelor şi candidaţilor. Aceștia au recomandat ca partidele politice să-şi concentreze eforturile pe informarea tinerilor în ceea ce priveşte platformele electorale şi responsabilităţile parlamentarilor, aleşilor locali.

În acest context, Barometrul Opinie Publice din luna aprilie 2016 arată că interesul tinerilor față de politică nu este printre cei mai înalți indicatori. Astfel, 18,4% au spus că nu-i interesează deloc politica, iar 31,1% au spus că îi interesează puțin, conform răspunsurilor acordate de respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani.

Școala sovietică

La rândul său, directorul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului în Moldova, Cezar Gavriliuc, susține că în curricula școlară actuală se regăsesc suficiente prevederi ce țin de educația civilă și aspecte de desfășurare a proceselor democratice.

Expertul în educație consideră că școala are restanțe la capitolul pregătirii profesorilor de a preda asemenea discipline. De asemenea, la nivelul de monitorizare a calității de predare a orelor civice, potrivit lui Gavriliuc, inspectorii de control vin cu cerințe inadecvate care îi dezorientează pe profesori.

Directorul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Cezar Gavriliuc.
Directorul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Cezar Gavriliuc. FOTO Sursa

„O cauză este că acești profesori nu au fost pregătiți. Din păcate, școala noastră nu s-a adaptat realităților și nu este în pas cu timpul. Ei sunt pregătiți în mare parte în perioada sovietică sau cei care sunt noi sunt pregătiți de profesori universitari care sunt de perioadă sovietică”, a explicat Gavriliuc.

Acesta a criticat politicile statului în domeniul educației și a opinat că autoritățile nu-și doresc cetățeni bine pregătiți pentru a-i putea manipula mai ușor.

„Statul nostru la moment nu-și dorește să aibă cetățeni conștienți și responsabili. Un stat care își dorește cetățeni care votează cu mintea pornește de la educație și educă o generație care în 10-20 de ani va fi capabilă să facă asta. Din păcate, în perioada sovietică, dar și după Independență, politicienii noștri au fost interesați să aibă o turmă cu niște cetățeni responsabili. Noi educăm niște oameni care nu pot să facă alegeri corecte în viitorul lor”, crede Gavriliuc.

Totodată, potrivit acestuia, parlamentarii, care ar trebui să fie un model pentru tineri, nu manifestă un comportament demn de urmat.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*