De cine se teme Chișinăul? Pericolul rusesc, cerere de ajutor de la NATO și UE

Riscul declanșării unui război hibrid, imixtiunea din exterior în politica internă a Republicii Moldova prin finanțarea partidelor politice și controlul asupra mass-media autohtonă, presiunile politice din partea Rusiei prin susținerea deschisă a regimului separatist de la Tiraspol sunt unele din principalele amenințări la aderesa securității naționale, susțin autoritățile de la Chișinău.

Militarii americani, alături de militarii Armatei Naționale au comemorat victimele celui de-al Doilea Război Mondial la Chișinău FOTO: Ministerul Apărării al Republicii Moldova
Militarii americani, alături de militarii Armatei Naționale au comemorat victimele celui de-al Doilea Război Mondial la Chișinău FOTO: Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Strategia securității naționale a fost concepută pentru a crea un mediu în care moldovenii să trăiască în securitate și prosperitate. Astfel, documentul stabilește provocările-cheie și pentru a le depăși este necesar ca „buna guvernare și instituțiile  să servească poporul, nu un grup select. „Trebuie să urmăm această direcție cu o exactitate fără de compromis. În caz contrar, vom trăi într-un mediu de insecuritate de care beneficiază minoritatea în defavoarea majorității. (..) Nu pot exista compromise în calea realizării acestor deziderate. Momentul este acum”, susțin autorii proiectului de Strategie a securității naționale pentru Republica Moldova.

Războiul hibrid, printre amenințările la adresa statului

Astfel, strategia ar trebui să fie un ghid pentru instituțiile statului în asigurarea securității. Prima problemă identificată se referă la „nivelul exorbitant al corupției” în cadrul autorităților publice. Referitor la contextul internațional de securitate, guvernanții de la Chișinău susțin că există amenințările privind declanșarea războaielor hibride și persistă riscul unor conflicte militare regionale și locale. Potrivit documentului, unul din focarele de instabilitate de pe continentul european este cel din regiunea transnistreană din Republica Moldova sau anexarea Crimeii de către Rusia și conflictul din estul Ucrainei. „Avansează erodarea regimului de control al armelor în Europa și prin suspendarea de către Federația Rusă a implementării Tratatului privind Forțele Armate Convenționale (FACE). În arealul de operare al FACE, al Documentului de la Viena 2011 și al Tratatului „Cer Deschis” continuă staționarea forțelor militare în lipsa acordului statelor gazdă, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova”,  se menționează în Strategia securității naționale a Republicii Moldova.

Existența statului, în pericol din cauza separatismului politic

În același timp, pericolele care persistă în interiorul țării asupra securității sunt, în opinia autorităților, separatismul politic și cultural, precum și tentativele de scindare etnică, religioasă sau culturală, care ar putea submina parcursul european al Republicii Moldova dar și pun în pericol existența statului.

Astfel, autoritățile de la Chișinău enunță amenințările care planează asupra Republicii Moldova din cauza instabilității regionale și a războiului din Ucraina. În același timp, puterea de la Chișinău vorbește deschis despre pericolul rusesc, referindu-se la acțiunile militare și posibilitatea extinderii conflictului armat din Ucraina care au activizat grupurile extremiste din Republica Moldova. O altă situație alarmantă ține de implicarea rușilor și a partidelor politice din Rusia în politica internă a Republicii Moldova.

Presiunile Rusiei prin susținerea Tiraspolului, invocate în Strategie

Potrivit Strategiei securității naționale, presiunile politice externe se manifestă prin acordarea sprijinului economic, militar și politic al regimului neconstituțional de la Tiraspol, impunerea obstacolelor artificiale în cazul exporturilor de produse moldovenești pe piața rusească și aplicarea unui tratament diferențiat față de Tiraspol și Comrat comparativ cu Chișinău. „Persistența elementelor de propagandă și intruziune în spațiul informațional al Republicii Moldova sau dependența de o singură sursă de furnizare a energiei pot face ca statul să fie vulnerabil în situații de escaladare a tensiunilor în regiune”, susțin autoritățile de la Chișinău care prezintă mai multe riscuri care apar în cazul controlului surselor de informare în masă.

Salvarea vine de la NATO și UE

Prin urmare, pentru a se apăra de aceste riscuri și pericole, guvernarea de la Chișinău vede salvarea în NATO și UE. „NATO rămâne a fi alianța politică și militare cu cele mai performanțe capacități militare și tehnologice. (…) Uniunea Europeană, în calitate de principală structură și comunitate economico-politică pe continent, constituie factorul integrant și stabilizator în cadrul sistemului european și internațional de securitate”, se mai arată în document.

Astfel, guvernarea de la Chișinău își propune să promoveze o politică externă consecventă și echilibrată pentru a asigura parcursul european. În același timp, Strategia prevede consolidarea dialogului politic și cooperarea practică cu NATO pentru a reforma și moderniza armata. Autoritățile vor examina posibilitatea de a organiza mai multe vizite ale Secretarului General NATO la Chișinău vor depune eforturi pentru ca statele care fac parte din organizație să ofere sprijin în soluționarea conflictului transnistrean și retragerea trupelor, munițiilor ruse din Republica Moldova. În același timp, guvernarea își mai propune să promoveze parteneriatul strategic cu România în ceea ce ține de integrarea europeană, să dinamizeze relațiile comercial-economice și să finalizeze proiectele energetice, de infrastructură și în educație.

Buna guvernare – o „obsesie națională”

Planul de acțiuni al Strategiei care urmează să fie implementat până în anul 2020 se referă la combaterea mai eficientă a crimelor cibernetice, modernizarea sectorului de apărare, aplicarea regimului secret în sistemul judecătoresc, precum și în principalele instituții în stat sau eliminarea corupției. Alte acțiuni care urmează să fie întreprinse se referă la consolidarea statuli de drept și ca buna guvernare să devină „o obsesie națională”.

Veaceslav Berbeca, politolog în cadrul IDIS Viitorul
Veaceslav Berbeca, politolog în cadrul IDIS Viitorul

Referitor la importanța documentului, politologul din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, Veaceslav Berbeca, a afirmat că documentul este unul foarte important și vorbește despre acele amenințări care sunt mai mult non-militare la adresa securității naționale, însă efectele implementării acestor prevederi se vor face simțite în funcție de cât de corecte și eficiente vor fi acțiunile autorităților.

„În contextul regional, al războiului din Ucraina, riscurile care pot genera amenințări la adresa secturității naționale sunt bine definite în actuala Strategie a securității naționale. Multe din cele enunțate în proiect pot fi găsite și în alte documente ce se referă la acest domeniu, precum și în vechea strategie privind securitatea. Totuși, ceea ce găsim nou în acest proiect se referă la prevederile privind crimele cibernetice, războiul hibrid sau pericolele legate de conflictul transnistrean”, a subliniat expertul.

Menționăm că Strategia securității naționale a fost prezentată spre dezbateri de către Cancelaria de Stat pe 18 august, iar propunerile și opiniile pricind acest document pot fi înaintate până pe 1 septembrie.

3 comentarii la „De cine se teme Chișinăul? Pericolul rusesc, cerere de ajutor de la NATO și UE”

  1. Cînd există partide în societate care vor #revoluție, proteste, vărsare de sînge, desigur pentru a acăpăra puterea, adică Platforma DA, atunci pericolul există, mai ales că deja sunt vizibile că această grupare e susținută de serviciile secrete rusești.

    Răspunde
  2. Sustineti-l pe Dodon si apoi precis ca n-o sa mai avem probleme cu Rusia. Sluga Kremlinului va face tot ce i se va ordona si rusii o sa fie multumiti.

    Răspunde
    • Da da sluga Kremlinului,el mai degraba va face tot posibilu ca sa vedem Moldova pe minile rusilor si vom fi robii rusilor.

Lasă un comentariu