Sistemul de sănătate din Republica Moldova este imprecis, cu urmări directe asupra stării de sănătate a populației. Pacienții au parte de tratamente ineficiente, lipsă de comunicare și informare, corupție și mortalitate ridicată. Medicii, descurajați de salariile mici și lipsa condițiile de muncă, mai ales cei din raioanele și satele Moldovei, părăsesc sistemul medical în favoarea unui loc de muncă în Europa.

Chiar dacă s-au făcut investiții în instituțiile medicale, situația din sănătate este tristă în comparație cu țările din Europa de vest și chiar cu fostele țări comuniste din estul Europei. În spitalele din țară lipsesc cu desărvârșire aparatale medicale moderne care ar permite diagnosticarea și tratamentul maladiilor severe precum infarctul miocardic, accidentele cerebrale vasculare și bolile oncologice. Un studiu privind „Eficiența și transparența sistemului de sănătate” a fost prezentat de către cercetătorii de la Centrul Analist „Expert-Grup”. Pe lângă deficiențele grave din sistemul medical, experții susțin că nivelul de transparență a sistemului de sănătate autohton este doar de 36%, ceea ce clasează Republica Moldova printre țările cu un nivel nesatisfăcător, alături de India, Arabia Saudită și Africa de Sud.

Expertul Dumitru Budianschi (dreapta), directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu (mijloc), și secretarul general de stat al Ministerului Sănătății, Protecției Sociale și Muncii, Boris Gîlca, la prezentarea studiului despre eficiența sistemului medical. FOTO: Expert-Grup

Venituri mai mici cu 9% în anul 2030

Populația Republicii Moldova îmbătrânește și, respectiv, crește cererea pentru serviciile medicale. Cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical național este asigurarea cu resurse financiare. Dacă nu se vor lua măsuri adecvate, atunci sistemul de sănătate riscă să intre într-o criză de sustenabilitate financiară, anticipează economistul Dumitru Pîntea. Pentru a evita înrăutățirea situației este necesar ca transferurile de la bugetul de stat către persoanele neangajate să fie calculate reieșind din costul per persoană și luate în vedere indicele prețului de consum prognozat pentru anul respectiv, recomandă expertul. Fără aplicarea unor măsuri asupra mecanismului de finanțare, un deficit la capitolul venituri de circa 9% urmează să apară în anul 2030, iar până în anul 2050 acesta va ajunge până la 26%, consideră expertul Dumitru Pîntea.

Regionalizarea spitalelor este inevitabilă

Din cauza tergiversării reformei spitalelor, pe care autoritățile încearcă s-o implementeze doar de ochii lumii, domeniile vitale din medicină nu se pot dezvolta. Practic în toate spitalele din raioane nu există tehnică medicală specializată, săli de operații dotate corespunzător, dar nici specialiști calificați. Soluția este regionalizarea spitalelor, susține Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău. „Nu avem nicio instituție medicală în sectorul public care să răspundă pacienților care fac infarct miocardic sau accidente cerebrale vasculare, deoarece nu avem nicio tomografie computerizată de la Briceni până la Chișinău. Cam aceeași situație este și în domeniul oncologiei. În spitalele raionale sunt zile de operații. Pentru ce să menținem atâtea platouri chirurgicale? Mai bine să avem o sală de operații, dar modernă. Nu avem nicio instituție medicală care să acorde asistență medicală bolnavilor cardio sau a celor cu traume asociate. La noi nu sunt separate maladiile cronice de cele acute. Un spital regional poate deservi circa 300.000 de pacienți. Tehnologii moderne nu vor fi dacă nu ajungem la o eficiență economică”, explică Mihai Ciocanu.

Pacienții nu-și cunosc drepturile

În spitalele din Republica Moldova există părinți ai căror copii le mor pe brațe, deoarece nu le ajung bani pentru tratament, bătrâni bolnavi cărora nu le ajunge pensia să-și cumpere medicamente. De mai mulți ani, în țara noastră există Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală prin care toți suntem obligați să procurăm polița de asigurare medicală, iar în schimb ni se promite că atunci când vom avea nevoie de servicii medicale, statul le va plăti integral sau vom primi cotizații. În realitate, acest nu se întâmplă întotdeauna. Atunci când trebuie să ne tratăm scoatem bani din buzunar și plătim serviciile medicale. Altă concluzie a cercetării constă în faptul că majoritatea pacienților nici măcar nu înțeleg pentru ce plătesc polița de asigurare. Programul asigurărilor medicale este scris într-un limbaj prea complicat pentru cetățeni, iar în rezultat aceștia nu cunosc beneficiile poliței de asigurare – este una din conluziile cercetării elaborate de experții economici. Practic, informarea pacienților intră în atribuțiile medicilor de familie, dar în țara noastră tinerii medici nu se înghesuie să îmbrățișeze această meserie. În spațiul rural, un medic de familie este nevoit să consulte sute sau chiar mii de cetățeni. În cel mai bun caz, medicul de familie trimite pacienții să citească despre beneficiile poliței de asigurare pe un perete din holul insituției medicale.

Netransparență în sistemul de sănătate

Sistemul medical din țara noastră nu este transparent. Cele mai transparente țări sunt Danemarca, Finlanda și Suedia. Autorii studiului au observat că țările care au o transparență bugetară și practici bune de deschidere a datelor, au înregistrat cele mai bune rezultate la transparentizarea activității sistemului de sănătate. Referitor la transparentizarea sistemului medical din Moldova, expertul Tatiana Savva menționează că „datele deschise din sistemul medical numără peste 10.000 de indicatori, însă accesul la aceste date este limitat, pentru a obține datele sunt necesare eforturi considerabile și cunoștințe specifice, chiar dacă acestea sunt publice”. Sistemul de sănătate oferă o capacitate limitată de implicare și participare a publicului în procesul decizional. Deși se fac unele eforturi de a informa populația la nivel național, experții constată că de fapt informarea și comunciarea la nivel instituțional este limitată și formală.

FOTO: Expert-Grup

Altă problemă a sistemului medical este capacitatea de a produce date despre performanța financiară și operațională. În rezultat, autoritățile din medicină nu oferă o imagine clară despre modul în care au fost cheltuiți banii publici, cum se iau deciziile și cum se împart resursele financiare. Lipsa de transparență în medicină duce la o serie de probleme care țin de planificarea bugetară, încrederea în sistemul medical, nivelul de satisfacție al consumatorilor etc.

Secretarul general de stat de la Ministerul Sănătății, Boris Gîlca, nu a citit studiul experților, însă oficialul apreciază evidențele pe care le pun experții la dispoziția autorităților publice și cetățenilor. „Înțeleg că studiul de azi e un fel de audit al domeniului de sănătate. Ne dorim un sistem medical eficient. Înțelegem că avem nevoie de anumite transformări în acest sistem de sănătate pe asistența primară, spitalicească etc. Admit că poate avem un sistem medical dezechilibrat, care necesită anumite corectări și transformări”, a declarat Boris Gîlca.

Guvernanții știu problemele, dar le ignoră

Oficialul mai recunoaște că domeniul medical este în vizorul opiniei publice după ce mai multe femei s-au plâns că au trăit adevărate traume prin spitalele Moldovei. „Asupra sistemului medical există o mare presiune mediatică. Acest lucru este binevenit, deoarece populația trebuie să-și exprime părerea despre activitatea sistemului medical. Cu siguranţă cazurile reflectate în presă în ultimul timp, şi îmi asum toată responsabilitatea aici, sunt cazuri unicale. Nu putem generaliza asupra întregului sistem de sănătate. Majoritatea colegilor mei sunt profesioniști, onești și dedicați care-și fac meseria așa cum prevede jurământul lui Hipocrate. Vom fi duri cu cei care derapează de la etica medicală”, a precizat Gîlca.

Sectorul sănătății din țara noastră are prea multe probleme, iar experții au mai puține soluții. Principalul motor al transparenței este Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Totuși, experții consideră că autoritățile trebuie să se axeze pe beneficiar. Acest lucru presupune îmbunătățirea accesului la datele deschise, consultarea și implicarea cetățenilor în identificarea priorităților, repartizarea resurselor financiare și informarea despre drepturile pe care le au oamenii de la naștere până la moartea lor.

În anul 2016, consumul de bunuri și servicii în sistemul de sănătate a fost de peste 13 miliarde de lei. Asta înseamnă 9,8% din PIB.

2 comentarii

  1. „De mai mulți ani, în țara noastră există Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală prin care toți suntem obligați să procurăm polița de asigurare medicală, iar în schimb ni se promite că atunci când vom avea nevoie de servicii medicale, statul le va plăti integral sau vom primi cotizații. ”De ce e obligatorie această asigurare,idioților?????????????O țară plătește această asigurare,doar pe promisiuni deșarte???????????????????????????

  2. „prin obligarea de a plăti prima de asigurare medicală este încălcat, printre altele, dreptul din Constituție la ocrotirea sănătății. ”„Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. (2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, …au dreptul scrie în constituție,nu obligativitatea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*