Directorii școlilor românești din Transnistria încă așteaptă să încheie noile contracte „cu prețuri simbolice” pentru chiria sediilor – așa cum au promis reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului atunci când au semnat cele patru decizii „istorice”. Trei dintre conducătorii instituțiilor de învățământ din stânga Nistrului ne-au povestit ce așteptări au de la anul 2018. În plus, cei de la Liceul din Grigoriopol, care își fac studiile „temporar” – adică de 15 ani – în satul Doroțcaia, încă mai speră să revină în orașul de unde au fost alungați.

„Vrem să învățăm la noi în localitate”

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Șefan cel Mare și Sfânt” din Girgoriopol, cu sediul în Doroțcaia:

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Șefan cel Mare și Sfânt” din Girgoriopol, cu sediul în Doroțcaia Sursa foto

„Acum am încheiat un an financiar și am finalizat prima jumătate a anului de studii. În ceea ce privește finanțele – ne-am descurcat destul de bine. Suntem satisfăcuți și de rezultatele elevilor. Avem elevi cu medii destul de mari, ne bucură faptul că nu avem elevi codași. Chiar și în licee foarte bune se vor găsi elevi mai puțin buni, dar noi nu avem copii care să învețe rău de tot.

La moment suntem în satul Doroțcaia. Dacă vorbim de anul 2018, este evident că îl vom începe pe o notă pozitivă cu elevi mai mulți decât am început anul școlar. Noul an școlar l-am început cu 139 de elevi, iar acum avem 148 de tineri. Ne bucură faptul că au început să se înscrie în liceul nostru copii din satul Tașlâc și Butor, sate care se află sub jurisdicția autorităților separatiste. Avem deja zece copii din aceste localități. Ei vin la noi pentru că noi avem o reputație foarte bună. La noi în școală se muncește, avem o echipă de profesori foarte bine pregătiți. Copiii noștri practic nu pică BAC-ul. Acești copii au venit din școlile transnistrene. Ei acolo nu au manuale, se vede și nivelul lor de pregătire care este foarte jos. Ei sunt mai slabi din toate punctele de vedere: și la aptitudini, dar și din punct de vedere psihologic. Acești copii sunt mai speriați, se tem să răspundă chiar dacă cunosc tema, sunt inhibați. Pentru ei a fost ceva nou când am scos mediile pe semestru în mod public, fiecare copil își știe nota, fiecare copil își scoate singur media. Chiar dacă le este foarte greu, mai ales la limba română, le place.

Sperăm că urmare a semnării documentelor de către Republica Moldova și așa-numitele autorități de la Tiraspol ca noul an de învățământ 2018-2019 să-l începem în Grigoriopol. Recent l-am auzit pe domnul George Bălan, care cu părere de rău nu va mai îndeplini funcția de vicepremier pentru Reintegrare (acesta urmează să fie înlocuit cu Cristina Lesnic, angajată a MAI, în urma unei decizii a Partidului Democrat – n.n.), că a vorbit despre această perspectivă. Naveta este una destul de obositoare, creăm incomodități pentru liceul din Doroțcaia. Două instituții activează în aceeași clădire, noi venim peste elevii din Doroțcaia de 15 ani. Este peste măsură de mult, noi am venit pentru cel mult un an, dar nu pentru 15 ani. Sunt zile când te pornești cu frica-n sân, nimeni nu știe ce e în capul lor, pot să nu ne permită să ajungem sau să ne întoarcem acasă”.

„Scopul nostru e să rezistăm”

Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol:

Ion Iovcev FOTO Facebook.com/ion.iovcev

„Problema fundamentală a acestui liceu a fost de a supraviețui în clipele de criză. Am supraviețuit și am făcut posibilă existența școlii românești în Tiraspol.

Transnistrenii au fost nevoiți să semneze acest protocol. Într-o măsură oarecare este clar că ei au urmărit scopul lor, de a obține din partea Chișinăului ceea ce caută. Ar fi bine să ni se pună acea plată simbolică de 1000 de ruble (aproximativ 1200 de lei moldovenești – n.n.) pe lună. Domnul Bălan a spus că dacă Tiraspolul va semna, acești bani pentru chirie vor fi oferiți instituțiilor pentru a ne îmbunătăți situația materială și de activitate. Contractele încă nu sunt încheiate, de aceea nu sunt satisfăcut 100% fiindcă într-o măsură oarecare mă pune în gardă faptul că se tărăgănează.

M-am adresat către administrația locală și mi s-a spus că încă nu au primit indicațiile de la așa-numitul minister de externe. Procedura trebuie să treacă prin toate instanțele – sovietul suprem, „guvern”. Consider că partea transnistreană va căuta anumite clenciuri pentru a tărăgăna semnarea.

În planurile noastre se află dorința de a construi o sală de sport și o cantină, așa cum trebuie să aibă un liceu contemporan. Acum în liceu studiază 150 de elevi. Ne bucură faptul că am putut păstra stabil numărul acestor elevi pe parcursul ultimilor ani. În anul acesta am avut 14 elevi în clasa întâi, chiar dacă aici nu este nicio grădiniță în limba română.

Elevilor care vin la noi de la așa-numitele școli moldovenești le este foarte greu să se integreze. Nu este vorba doar de alfabet, dar și despre curiculă. Sunt probleme în special la Limba și Literatura română și la Istorie. Sunt copii care vin și din școli ruse, neștiind deloc limba română, după o perioadă însă ei vorbesc frumos în limba română.

Dacă se va îmbunătăți baza materială a școlii, dacă părinții nu vor fi hărțuiți, atunci vor veni mai mulți elevi. Un părinte a trebuit să aleagă între a-și păstra locul de muncă sau școala la care merge copilul. Sunt copii care au plecat de la noi de la liceu pentru că puteau să-și piardă funcția pe care o aveau în Tiraspol și în satele din vecinătate”.

„Nu am avut nimic mai mult decât discuții”

Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina:

Maria Roibu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina Sursa foto

„Pentru anul 2018 vrem să facem reparație capitală în clădirea liceului. O altă problemă este autobuzul școlar. Această problemă am ridicat-o și la nivelul Biroului de Reintegrare. Noi avem patru autobuze școlare, deoarece aducem copiii din tot orașul. Unul dintre aceste autobuze are peste 30 de ani. Trebuie să-l înlocuim pe cel vechi cu unul nou.

Liceul are 435 de elevi. Elevii din școlile transnitrene nu prea vin la noi. Au vrut să se transfere după clasa 11-a, pentru a lua BAC-ul la noi. Acest fapt însă nu este real, deoarece ei au învățat în școală rusă. În al doilea rând, ei nu reușesc timp de un an să studieze disciplinele pentru a susține BAC-ul. Am avut un copil anul trecut, după clasa 10-a. Un băiat foarte bravo. Cred că va susține Bacalaureatul anul acesta!

(…) Prin atâtea am trecut în viața noastră că până când nu vedem contractul de chirie semnat, nu credem. Deocamdată nu este semnat niciun contract. Noi am avut niște discuții la telefon cu administrația locală, dar nu a fost nimic mai mult decât discuții”.

CITIȚI ȘI:

Ce spun directorii școlilor românești din Transnistria despre protocolul Bălan-Ignatiev

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*