Salariul unui bibliotecar de la sat abia se apropie de 1.000 de lei. Nu e de mirare că absolvenții de liceu nu se înghesuie să se înscrie la Facultatea de Biblioteconomie. Așa se explică faptul că puțini dintre cei peste 2.000 de bibliotecari din țară au în spate studii de specialitate. În aceste condiții este absolut necesară upgradarea bibliotecilor din țară, ceea ce autoritățile încearcă să facă, adoptând recent noua Lege cu privire la biblioteci. Documentul conține mai multe noutăți printre care adoptarea unui cod deontologic al bibliotecarului sau alegerea directorilor bibliotecilor printr-un concurs public și transparent. Legea a fost votată în lectură finală în cadrul ultimei ședințe a Parlamentului din sesiunea de primăvară.

Veronica Cosovan, șefa serviciului Carte Veche și Rară de la Biblioteca Națională a Moldovei FOTO: Sandu Tarlev

Legea își propune să schimbe percepția bibliotecilor în societate. „Dacă anterior biblioteca era privită ca o colecție de carte și nimic mai mult, acum biblioteca este tratată ca un serviciu public, la fel cum sunt spitalele sau alte instituții din cadrul unei autorități publice. Este un serviciu în beneficiul public. Acum biblioteca poate să facă instruiri pentru comunitate, mai ales că avem persoane care nu știu să utilizeze tehnologiile”, afirmă Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu”. Chiar dacă părea imposibilă compatibilitatea între carte și calculator, iată că anume bibliotecile pot oferi instruiri privind utilizarea tabletelor, telefoanelor, calculatoarelor pentru persoanele care nu prea le au cu tehnologiile moderne.

Libertatea de exprimare în biblioteci

Bibliotecile trebuie să activeze cât mai transparent și să respecte principiul libertății de expresie, ceea ce înseamnă că aceste instituții au libertatea de a deține și a exprima propriile opinii fără interdicția autorităților publice. Totodată, în aceste locuri se exprimă și se răspândesc idei în mod liber. Un alt principiu care trebuie respectat cu sfințenie, potrivit legii, este cel al nediscriminării – serviciile de bibliotecă trebuie să fie furnizate tuturor oamenilor indiferent de sex, naționalitate, orientare politică sau sexuală.


CITIȚI ȘI: Unde găsim carți în limbi străine la Chișinău


Noua lege conține prevederi clare despre cum se constituie o bibliotecă publică, cum își încetează activitatea, dar și despre cum vor fi instituțiile verificate. Aceasta din urmă reprezintă o noutate, întrucât bibliotecile publice din țară vor fi verificate o dată la 5 ani pentru a constata dacă se respectă normele de funcționare. Aceste norme vor fi stabilite de Guvern. În plus, și bibliotecarii angajați vor fi evaluați o dată la 5 ani pentru a vedea gradul lor de pregătire și profesionalism. Această decizie de a verifica bibliotecile reprezintă o sabie cu două tăișuri, spune directoarea bibliotecii municipale. „Asta înseamnă că bibliotecile vor trebui să întrunească niște condiții minime, să fie încălzite, să aibă geamuri, să aibă colecții de carte noi. Există riscul ca biblioteca, dacă-i curge tavanul, să fie închisă. Tocmai din acest motiv, în noua lege se stipulează că nu se va produce închiderea bibliotecii fără avizul ministerului (Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – n.r.). Chiar și dacă nu vor întruni condițiile, bibliotecile vor fi comasate cu altele, nicidecum închise”, explică Mariana Harjevschi, care este și președinta Asociației Bibliotecarilor din Moldova.

Codul Deontologic al Bibliotecarului

Noua lege acordă o atenție sporită Consiliul bibilioteconomic național și stabilește componența acestuia, precum și domeniile sale de activitate. Membrii acestui consiliu, care vor fi aleși din rândul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, precum și din instituții de învățământ, se vor implica la elaborarea și reglementarea actelor în domeniu și vor asigura o bună colaborare în sistemul național de biblioteci. Cea mai importantă funcție a acestui consiliu este elaborarea, în premieră, pentru Republica Moldova, a unui Cod Deontologic al Bibliotecarului. Acest lucru se stipulează în noua lege, însă Mariana Harjevschi spune că un Cod Etic al bibliotecarilor există încă din anul 2001. „Acum se produce mai mult o recunoaștere oficială a acestui Cod care urmează să fie aprobat de către minister”, precizează directoarea bibliotecii municipale. „Bibliotecarul trebuie să respecte fiecare utilizator, să nu existe preferinte și cenzură”, punctează aceasta.

Cum se oferă statutul de „centru de excelență”

Noua lege mai aduce o inovație ce se referă la bibliotecile cu titlul de „centre de excelență”. „În Republica Moldova sunt 7 biblioteci care dețin acest statut. Acest titlu presupune ca o bibliotecă să aibă expertiză într-un anumit domeniu. De exemplu, Biblioteca Municipală „B.P Hașdeu” a decis să fie specializată în domeniul inovațiilor. Noi ne-am luat responsabilitatea ca toate inovațiile care apar în domeniul nostru să le împărtășim celorlalți. Biblioteca de la Bălți, de exemplu, și-a asumat responsabilitatea să obțină cât mai multă informație și experiență în domeniul livrării serviciilor pentru persoanele în etate. Cei de la Cahul oferă servicii de bibliotecă persoanelor cu dizabilități locomotorii”, explică Mariana Harjevschi.


CITIȚI ȘI: Cărți unice în Moldova: cea mai mică, cea mai veche sau cartea păzită de blesteme


Proiectul de lege mai stabilește și ce servicii de bibliotecă vor fi oferite gratuit utilizatorilor. Această listă de servicii gratuite urmează a fi stabilită de Guvern, iar scopul acestei inițiative este de oferi utilizatorilor acces maxim la documente, la informații și resurse fără a cheltui bani. În lege se stipulează că servicile de Internet în biblioteci se oferă gratuit tuturor. O altă prevedere care nu a existat în vechea lege vizează accesul în biblioteci a persoanelor cu dizabilități. Astfel, bibliotecile sunt obligate să asigure accesul fizic al persoanelor cu dizabilități în încăperi și să organizeze evenimente sau să presteze servicii sociale de incluziune socială pentru aceste persoane.

Vor fi cumpărate cărți pentru minorități

O noutate este și faptul că bibliotecilor li se vor oferi bani special pentru a cumpăra cărți și materiale în limbile minorităților care locuiesc în respectiva localitate. Atfel toți membrii comunității, indiferent de limba pe care o vorbesc și de naționalitatea lor trebuie să aibă acces la un spectru cât mai larg de informație. În aceeași listă a noutăților se înscrie și decizia de a numi directorii și directorii adjuncți ai bibliotecilor în urma concursurilor organizate public.

„În principiu această lege vine cu un nou set de termeni. Spre exemplu, în legea anterioară era utilizat termenul de beneficiari, cu timpul însă s-a încetățenit termenul de utilizatori. De asemenea, în vechiul document nu se pomenea despre tehnologia informației, acum însă este nevoie să utilizăm acești termeni întrucât bibliotecile se modernizează”, menționează Mariana Harjevschi. Potrivit unei note informative despre acest proiect de lege implementarea tuturor prevederilor noii legi se va face cu sprijinul financiar oferit din bugetul de stat și din bugetele locale. În aceeași notă informativă se precizează că bugetul anual al unei biblioteci publice este de maxim 70.000 de lei. Această sumă presupune și plata salariilor angajaților. Intrarea în vigoare a Legii cu privire la biblioteci se va produce în decurs de 18 luni de la publicarea sa, întrucât documentul presupune elaborarea și adoptarea mai multor regulamente, proces ce durează în timp.

Un domeniu îmbătrânit

Cea mai mare problemă cu care se confruntă bibliotecile din Republica Moldova rămâne cea a lipsei angajaților tineri. Absolvenții de liceu nu dau buzna să se înscrie la Facultatea de Biblioteconomie din cadrul Universității de Stat, care, de altfel, este singura instituție ce oferă studii în acest domeniu. Salariile foarte mici îi descurajează și mai mult pe tineri. „Domeniul nostru este îmbătrânit. Aproximativ 30% din bibliotecari sunt tineri și doar 30% au studii de specialitate. La facultate abia de se reușește constituirea unei grupe de studenți. Încercăm să-i motivăm, să-i atragem, dar nu ne reușește. În sate salariul bibliotecarului poate ajunge la 1.000 de lei. Dacă primește sporuri, conform legislației, poate ajunge la 1.500 de lei. În Chișinău, de exemplu, este mai mare. Poate peste 3.000 de lei”, explică directoarea Bibliotecii Municipale „B.P Hașdeu”.

Cine merge la bibliotecă

În anul 2016, numărul bibliotecarilor din Chișinău era 351, dintre care majoritatea erau angajați ai Bibliotecii Naționale. În Chișinău activează 27 de biblioteci publice, iar în Republica Moldova sunt peste 1.300 de astfel de instituții.
Cetățenii care au un venit mai mare de 5.000 de lei pe lună vizitează cel mai des bibliotecile, arăta un studiu efectuat de „Expert-Grup” în anul 2015. Totodată, un sondaj efectuat de Magenta Consulting demonstrează că circa jumătate din părinții moldoveni insistă ca odraslele lor să citească mai multe cărți și să stea mai puțin în fața calculatorului.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*