Miniștrii și deputații moldoveni au aflat că în anul 2017 Moldova nu va primi vreun euro din partea Uniunii Europene. Vorbim despre faptul că UE nu va acorda în acest an tradiționalul suport bugetar, nu va oferi nicio tranșă din cele 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară. Delegația UE în Republica Moldova a anunțat, pe 11 octombrie, că nu va aloca 28 milioane de euro pentru reforma justiției, în același comunicat precizându-se că „UE a pus în așteptare plățile pentru suportul bugetar din alte patru sectoare. Data la care vor fi făcute plățile va fi clarificată în timp util”.
Ședința comună a deputaților și miniștrilor moldoveni s-a desfășurat pe 13 octombrie fără niciun fel de entuziasm. Aceștia au trecut în revistă progresele și restanțele guvernării. Toți vorbitorii au promis că până la sfârșitul anului vor duce la bun sfârșit proiectele începute.
„A scăzut viteza și calitatea actelor Guvernului”
Una din cauzele restanțelor este reforma guvernului, a recunoscut premierul Pavel Filip „Funcționarii se gândesc la locul lor de muncă, la comasările care au loc. A scăzut viteza și calitatea actelor Guvernului.” Totuși prim-ministrul a dat asigurări că funcționarii se vor mobiliza și își vor atinge obiectivele până la sfârșitul anului.
Pavel Filip a informat opinia publică că ieri, 12 octombrie, a aflat de la ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, că UE condiționează inclusiv suportul bugetar acordat Republicii Moldova. Suportul bugetar n-a mai fost condiționat vreodată, or de data aceasta cei din Uniunea Europeană au rămas nemulțumiți de modul în care funcționează democrația la Chișinău. Mărul discordiei privind suportul bugetar și cele 100 de milioane de euro îl constituie reforma sistemului electoral.
Pentru asistența macrofinanciară există 28 de condiționalități. Pentru a primi prima tranșă trebuie să realizăm 10 condiționalități. Mai avem încă 4 acțiuni de finalizat. Noi vom fi gata înainte de termen – Pavel Filip
Șeful Executivului a subliniat că pentru bugetul din 2017 se aștepta să nu fie debursări așa că în bugetul de stat nici nu sunt prevăzute cheltuieli din banii respectivi.
ANI va avea președinte la începutul lui 2018
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, s-a arătat interesat de perioada în care Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va avea un președinte și un vicepreședinte. Răspunsul a venit de la ministrul Justiției, Vladimir Cebotari care a spus că ANI este o instituție independentă și alte autorități nu au cum interveni în activitatea acesteia. Cebotari a informat audiența despre ceea ce toată lumea știe deja: candidații au picat testul cu poligraful și a spus că speră ca ANI să fie anul viitor o instituție funcțională.
Vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă, a declarat că criza din 2015 a lovit foarte puternic în imaginea Republicii Moldova. Acesta a propus o nouă întâlnire între deputați și miniștri la începutul lunii noiembrie pentru a evalua relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și pentru a depăși problemele de imagine. Leancă își dorește ca Moldova să revină la statutul de cel mai performant stat din Parteneriatul Estic.
Amintim că europarlamentarii din Comisia Afaceri Externe au propus Parlamentului European să creeze un fond special pentru a susține Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Deputații europeni își doresc o reformă în Parteneriatul Estic și apariția formulei EaP+ (Parteneriatul Estic plus) care să ofere mai multe facilități țărilor din Est, cum ar fi acces la piața energetică europeană, dispariția tarifelor de roaming și scutiri vamale.