Pe 7 iulie, Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a adoptat o declarație intitulată „Despre tendințele negative în evoluția situației din Transnistria în contextul acțiunilor intreprinse de Guvernul Republicii Moldova și autoritățile Ucrainei”. Deputații ruși au cerut Ucrainei și Republicii Moldova să „abandoneze orice formă de presiune asupra Transnistriei și toate acțiunile care intenționează să organizeze o blocadă asupra regiunii”. Aici este avută în vedere înființarea de posturi de frontieră și vamale comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al graniței dintre Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, Duma de Stat „insistă asupra organizării cât mai rapide a unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 și respinge orice tentativă de înlocuire a acestui format de negociere”.
La o primă vedere declarația Dumei de Stat nu pare să conțină nimic nou în afara stilului tradițional al discursului rusesc oficial. Totuși anumite noi nuanțe pot fi observate. În primul rând parlamentarii ruși au inițiat un prim impuls semnificativ de securizare a situației din Transnistria în ultimii doi ani. Logica acestei securizări prevede ca următor pas elaborarea unui set de „măsuri de urgență” care să devină practici guvernamentale obișnuite în lipsa unor discuții politice suplimentare. De data asta aceste măsuri au fost formulate de deputați în timpul discuțiilor din comisii. De exemplu, cei mai mulți vorbitori au susținut că transnistrenii au nevoie de tehnologie medicală rusească modernă, de un mecanism simplificat de obținere a cetățeniei ruse pentru cetățenii transnistreni născuți după 1992, ca și de programul de susținere a familiilor de ruși după nașterea celui de-al doilea copil care să fie extins și în Transnistria. Deputatul comunist Șapov chiar a afirmat că Rusia ar trebui să deschidă un consulat la Tiraspol, să decadă Ucraina din statul oficial de mediator al conflictului în formatul 5+2, dar și să extindă zona de securitate inclusiv cu prezența trupelor ruse asupra regiunii unde vor fi plasate posturile de graniță comune moldo-ucrainene.
Nici una dintre aceste propuneri nu a fost inclusă în textul final adoptat. Declarația parlamentară a rămas predominant retorică. Totuși orice deteriorare ulterioară a situației politice din Transnistria este de natură să activeze unele dintre aceste măsuri, mai ales cele care vor duce la o creștere a sprijinului social rus pentru republica separatistă.
A doua chestiune care a devenit evidentă în contextul acestei sesiuni plenare a Dumei de Stat este dezacordul dintre cercurile politice de la Moscova asupra lui Igor Dodon. După ce Leonid Kalașnikov (președintele Comisiei din Duma de Stat pentru CSI, integrarea Eurasiatică și relații cu compatrioții) a prezentat textul declarației a fost întrebat de deputatul Andrei Alșevskici (din partea partidului de guvernare Rusia Unită) de ce declarația este adresată „Guvernului Republicii Moldova și autorităților ucrainene”, iar nu mai simplu „autorităților moldovene și ucrainene”? Răspunsul lui Leonid Kalașnikov a arătat că de la bun început președintele Igor Dodon a avut o poziție diferită față de legislativul și executivul Republicii Moldova. De exemplu, deputatul rus a amintit acțiuni ale lui Dodon precum crearea unei dinamici pozitive în negocierile cu președintele transnistrean Krasnoselski, anularea participării Republicii Moldova la exercițiile militare sub umbrela NATO ca și sprijinirea tuturor evenimentelor oficiale din Rusia și Republica Moldova dedicate Victoriei URSS în Al Doilea Război Mondial. În același timp Kalașnikov a subliniat că Dodon a sprijinit înființarea de posturi de graniță moldo-ucrainene, o decizie nu foarte ușor de înțeles pentru Rusia. „Nu înțelegem compromisurile pe care Dodon le acceptă în relația cu guvernul din acest punct de vedere” a spus Kalașnikov.
Deputatul rus a mai spus că textul declarației Dumei a fost de la bun început redactat astfel încât să fie adresat „autorităților Republicii Moldova și Ucrainei”, însă la solicitarea lui Serghei Mironov, lider partidului „Rusia Dreaptă” textul a fost schimbat astfel încât să fie exclus mesajul negativ la adresa președintelui Republicii Moldova. În acest context deputatul Konstantin Zatulin a argumentat că Parlamentul Rusiei „plătește în avans prin ștergerea expresiei autoritățile Republicii Moldova”. Nu este prima dată când Zatulin, un proeminent deputat rus care dorește o abordare simplificată a obținerii cetățeniei ruse pentru persoanele din fostul spațiu sovietic, îl critică direct pe președintele Republicii Moldova pentru sprijinul acordat înființării de posturi de graniță moldo-ucrainene.
Sprijin explicit sau critici implicite au fost prezente în discursurile altor deputați ruși care au luat cuvântul la dezbaterea din 7 iulie. De exemplu, Alexei Cepa, reprezentant al partidului Rusia Dreaptă (care are legături cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova) a susținut că Dodon este gata pentru un compromis cu Transnistria, își dorește un parteneriat strategic cu Rusia și calitatea de membru în Uniunea Eurasiatică. De celalaltă parte, Anton Morozov, reprezentant al Partidului Liberal al lui Jirinovski, a subliniat că Igor Dodon a sprijinit crearea posturilor de graniță moldo-ucrainene, ceea ce duce la o blocadă de facto a Transnistriei. Mare parte din discursul său a fost dedicată citării represiunilor din partea autorităților moldovene împotriva Partidului Nostru pe care l-a numit „singura forță de opoziție reală în Republica Moldova”.
Președintele Republicii Moldova a răspuns într-un mod ambiguu la declarația Dumei de Stat. Acesta a afirmat că încercările de presiune din orice parte ar putea avea un efect invers asupra reglementării conflictului transnistrean. De asemenea Dodon și-a exprimat gratitudinea față de Rusia pentru contribuția la menținerea păcii, dar în același timp și-a apărat poziția față de posturile de graniță comune și politica de ansamblu de reintegrare a Chișinăului. Crearea unui spațiu economic și legislativ comun ar trebui să continue, aceștia fiind pașii importanți către reintegrarea țării, ceva ce ar trebui înțeles și acceptat și la Tiraspol, conform lui Dodon.
Drept urmare este din ce în ce mai dificil pentru elita politică de la Moscova să facă diferența între „președintele pro-rus Igor Dodon” și „guvernul pro-occidental al Republicii Moldova”, cel puțin în ceea ce privește chestiunea reglementării transnistrene. Acest lucru a fost articulat clar în sesiunea plenară a Dumei de Stat. Chiar și așa, deputații ruși vor să lase ușa deschisă, însă vor monitoriza cu atenție situația din Transnistria. În prezent postul de graniță de la Cuciurgan, care este principalul obiectiv al cooperării moldo-ucrainene, nu pare să funcționeze așa cum ar trebui. Celelalte restricții politico-economice de asemenea sunt departe de afi pe deplin funcționale. De aceea securizarea de la Moscova este mai degrabă de natură retorică. Însă se poate argumenta că actuala abordare ambiguă de reintegrare a Republicii Moldova, promovată de Partidul Democrat și/ sau de Igor Dodon este cu greu susținută de Moscova. Ultima sesiune a Dumei de Stat a demonstrat clar asta.
Mai baieti, de Ucraina care este doar un simulacru de stat, ca si despre morti, numai de bine.
Dar in Moldova lucrurile stau altfel. Nu stiu si nici nu poate fi explicata o prietenie dintre un stat secular si o provincie (doar dupa nume) din URSS, creata de Stalin sub numele poporului de ucrainieni.
Credeti, dragi moldoveni ca mergeti pe drumul dumneavoastra sau pe unul trasat la Berlin sau Washington?
Si daca da, in prostia mea intrebarea este, de ce?