Discriminare, tortură și amenințări cu moartea. Cum se respectă drepturile omului în Republica Moldova și în restul lumii

Discriminarea persoanelor cu dizabilități și a minorităților sexuale, aplicarea torturii și a tratamentului inuman, amenințarea jurnaliștilor și îngrădirea libertății de exprimare, justiția selectivă și desfășurarea proceselor de judecată în mod inechitabil au dominat anul 2016. Raportul anual realizat de organizația Amnesty International privind situația drepturilor omului arată că Republica Moldova stă prost la capitolul respectarea drepturilor cetățenilor săi.

FOTO: Sandu Tarlev

Situația nu este strălucită nici în celelalte regiuni ale lumii, însă încălcarea drepturilor omului se produce la nivele și pe domenii diferite. De exemplu, reprimarea opiniilor critice la adresa guvernării și opoziției politice este o regulă pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Rusia a continuat să sugrume tot mai mult ONG-urile, utilizând campanii media de denigrare și adoptând Legea privind agenții străini. Astfel, zeci de ONG-uri independente recipiente a finanțării externe au fost adăugate la lista „agenților străini” și multe din acestea au fost închise.

Situația din Republica Moldova vs situația din Uniunea Europeană

În timp ce în Republica Moldova ne confruntăm cu îngrădirea libertății de exprimare și îngrijorări privind pluralismul mediatic, condamnarea persoanelor de o altă orientarea sexuală decât cea tradițională sau procese de judecată inechitabile, în statele Uniunii Europene se înregistrează tot mai multe atrocități comise împotriva imigranților, a solicitanților de azil, a musulmanilor și a cetățenilor străini.

În Germania s-a produs o creștere accentuată a atacurilor asupra adăposturilor pentru solicitanții de azil, iar în Regatul Unit crimele săvârșite din ură au crescut cu 14% în primele 3 luni după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE (Brexit) din iunie, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Romii au continuat să se confrunte cu discriminarea pe scară largă în toată Europa, la accesarea de locuințe, educație, sănătate și locuri de muncă.


CITIȚI ȘI: Protecția copilului, în Moldova: Cine poate sesiza autoritățile dacă unui copil i se încalcă drepturile


Persoanele LGBT în Moldova

Pe 22 mai 2016 s-a desfășurat cel mai mare marș al membrilor și susținătorilor grupului de persoane lesbiene, gay, bisexuale, transsexuale și intersexuale (LGBT) din Republica Moldova la care au participat aproximativ 300 de persoane care au fost atacate de unii contrademonstranți. Polițiștii au format un cordon de apărare eficient, dar nu au putut păstra ordinea deplină așa că au decis să evacueze participanții înainte ca marșul să fi ajuns la destinația finală.

Subiectul privind persoanele LGBT a fost abordat și în campania electorală prezidențială desfășurată la finalul anului trecut. Președintele Igor Dodon a fost acuzat în repetate rânduri că ar fi homofob și că ar condamna persoanele cu altă orientare sexuală decât cea tradițională.

De altfel, Igor Dodon a fost invitat să participe la marșul LGBT din acest an. Invitația a fost făcută de Veaceslav Tofan, reprezentantul Amnesty International, în cadrul prezentării raportului anual privind situația drepturilor omului în lume, 2016/2017.

„Igor Dodon a declarat de multe ori că este președintele tuturor cetățenilor din Republica Moldova și aș vrea să auzim nu doar vorbe goale, dar și rezultate. În luna mai va fi organizat marșul LGBT, noi îl invităm să susțină prin prezența sa una din cele mai discriminate comunități din Republica Moldova”, a precizat Tofan.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Dodon a reacționat pe pagina sa de Facebook și a precizat că liderul statului participă la „evenimentele care sunt proprii tuturor în societatea noastră, comune ca și tradiții, obiceiuri, valori”, ignorând invitația celor de la Amnesty International. Ion Ceban a precizat că Igor Dodon va participa la evenimente ce susțin „familia tradițională”. „Pentru perioada în care este preconizat marșul LGBTI președinția va lansa mai multe inițiative în sprijinul familiei tinere, a maternității, copiilor, programe care vor avea ca scop fortificarea instituției familiei”, a scris acesta.


CITIȚI ȘI: Rusia violează granițe, tratate și drepturile omului. Planul american pentru Moscova


Jurnaliști amenințați cu moartea

Potrivit Amnesty International, în cel puțin două cazuri, jurnaliști cunoscuți pentru critica lor adusă autorităților s-au plâns de amenințări anonime. În luna august, s-a tras un glonț în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Jurnalistul a primit mesaje, prin care a fost amenințat că „va fi oprit”, în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic. Prezentatoarea TV Natalia Morari a declarat că a primit avertismente similare de la o sursă pe care aceasta o descrie ca fiind una credibilă.

La acest capitol și mass-media din alte țări are de suferit. Mass-media prorusă din Ucraina, de exemplu, a fost atacată și mai intens în 2016. În Turcia, libertatea expresiei a fost limitată agresiv ca urmare a încercării eșuate de lovitură de stat. Balcanii au continuat a fi un loc periculos pentru jurnaliștii de investigație, zeci din care s-au confruntat cu urmăriri penale și bătăi pentru expunerea problemelor din societate. În UE, Polonia, Ungaria și Croația radiodifuzorii publici au fost reduși la tăcere, potrivit raportului Amnesty International.

Tratament inuman pentru deținuții din Republica Moldova

În perioada ianuarie-iunie, 331 de persoane au înaintat plângeri la Procuratura Generală pe motiv că ar fi fost suspuși torturii și relelor tratamente. Dintre cele 19 sentințe pronunțate privind tortura, în 15 cauze au fost pronunțate condamnări și doar doi din cei 18 acuzați au primit pedepse de privațiune de libertate pe termen real.

Familia și avocatul fostului premier Vladimir Filat, arestat în octombrie 2015, au spus în repetate rânduri că acestuia îi sunt aplicate rele tratamente și că a fost băgat la carceră în condiții echivalente cu tortura. Toate solicitările pentru o vizită independentă în celula lui Filat, inclusiv cele făcute de Amnesty International, după condamnarea sa, au fost respinse. Totuși, Amnesty International a reușit să realizeze o vizită în penitenciarul 13, confirmându-se faptul că, în timp ce condițiile din unele celule au fost îmbunătățite, alte celule sunt supraaglomerate, iar condițiile sanitare și de igienă sunt precare.

Lasă un comentariu