Dintre toate promisiunile făcute la conferința de marți seară, Igor Dodon poate îndeplini practic una singură: să schimbe componența Consiliului Suprem de Securitate. Pentru orice altă inițiativă anunțată, de la organizarea de referendumuri la numirea de noi miniștri sau realizarea de tratative internaționale, Igor Dodon are nevoie de cooperarea cu Guvernul și Parlamentul.
Igor Dodon riscă să fie demis din funcția de președinte al Republicii Moldova și tras la răspundere dacă nu respectă hotărârile Curții Constituționale (CC). Președintele a anunțat în cadrul conferinței de presă desfășurată marți că va respinge candidatura lui Valeriu Munteanu la funcția de ministru al Apărării chiar dacă aceasta va fi înaintată „de zece ori”, sfidând astfel decizia CC.
Dodon poate fi pus sub acuzare
„Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive, nu se supun niciunei căi de atac și sunt obligatorii pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Suntem noi de acord cu hotărârea CC sau nu, e altă mâncare de pește. Putem discuta despre aceste hotărâri la nivel științific, dar din punct de vedere juridic s-a terminat”, explică Alexandru Arseni, doctor în drept constituțional.
„Eu văd posibilitatea ca acesta să fie destituit din funcție, pentru că încalcă prevederile Constituției în mod grosolan. Nu respectă și nu a respectat niciodată legile. Are o tendință de dictator”, menționează Arseni. De aceeași părere este și avocatul Vitalie Nagacevschi care precizează că Igor Dodon este pasibil sancțiunii prin impeachment, adică poate fi pus sub acuzare și tras la răspundere pentru încălcarea legii.
„Ceea ce spune Curtea Constituțională nu reprezintă concluzia a șase judecători. Hotărârile CC reprezintă însăși Constituția Republicii Moldova. Dacă o persoană cu funcție înaltă nu respectă hotărârea CC, înseamnă că nu respectă Constituția țării”, subliniază Nagacevschi.
Referendumul, supus aprobării parlamentare
Igor Dodon nu poate organiza referendum prin decret prezidențial. Referendumul poate fi organizat doar cu acordul deputaților din Parlament. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, poate doar iniția consultarea poporului, dar Parlamentul hotărăște dacă acest referendum are loc sau nu. De asemenea, inițiativa de a organiza un referendum mai poate fi înaintată, pe lângă președintele țării, de 1/3 din deputați, Guvern și de cel puțin 200.000 de cetățeni ai Moldovei cu drept de vot, dar desfășurarea referendumului are loc prin Hotărâre de Parlament. „Igor Dodon poate doar iniția referendum. Cetățenii au nevoie să colecteze semnături așa cum a făcut Plarforma DA. Președintele țării nu are nevoie de semnături. Dacă Dodon vrea ca inițiativa să vină din partea oamenilor – poate organiza grupuri de lucru, colecta semnături etc. În cadrul referendumului se cere opinia oamenilor privind cele mai importante probleme din viața statului și a societății”, susține Nicolae Osmochescu, doctor în drept constituțional.
Marți seara, în cadrul conferinței de presă, președintele Moldovei, Igor Dodon, a anunțat că-și dorește lărgirea atribuțiilor sale, iar pentru aceasta ar fi necesară modificarea Constituției Republicii Moldova. În acest context, Nicolae Osmochescu menționează că Igor Dodon nu poate face nimic fără acordul deputaților. Mai mult decât atât, procedura de schimbare a Constituției este foarte complicată și necesită mult timp. „Să presupunem că Parlamentul este de acord cu modificarea Constituției, iar asta înseamnă doar primii doi pași. Următorul pas e proiectul de mofidicare, apoi au nevoie să solicite aviz de la Curtea Constituțională. CC poate da aviz pozitiv sau negativ. Deputații trebuie să examineze situația în Parlament, apoi se adoptă hotărârea și după 6 luni poate fi desfășurat referendumul”, explică Osmochescu.
Ce decizii pot fi luate prin referendum
În Republica Moldova poate fi desfășurat referendum republican și local. În funcție de problemele de interes național supuse consultărilor publice, referendumurile republicane pot fi constituționale, legislative, privind demiterea președintelui Republicii Moldova și consultative. Codul electoral al Republicii Moldova prevede că modificarea Constituției se face prin referendum constituțional. Oamenii se pot exprima pe marginea unei legi prin referendum legislativ, iar opinia cetățenilor privind cele mai importante probleme din viața societății este cerută la referendumul consultativ.
Numirea unui ministru nu poate fi subiect al unui referendum
Codul electoral mai prevede că nu pot fi supuse referendumului problemele privind impozitul, bugetul, amnistierea, graţierea, măsurile de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei. De asemenea, nu se cere părerea cetățenilor pentru alegerea, numirea și demiterea persoanelor în/din funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, instanţelor de judecată şi procuraturii.
Toate tipurile de referendum sunt organizate de Comisia Electorală Centrală, apoi sunt trimise spre validare la Curtea Constituțională. Dacă se fac contestații, acestea trebuie depuse la Curtea de Apel Chișinău și la Curtea Supremă de Justiție.
Dodon poate schimba componența Consiliului Suprem de Securitate
Aprobarea unei noi componențe a Consiliului Suprem de Securitate este probabil singura sau una din puținele atribuții directe ale președintelui Republicii Moldova la care poate pretinde Igor Dodon. Conform Legii securității statului, intrată în vigoare încă în anul 1997, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului.
Șeful statului este, de fapt, președintele CSS, care aprobă componența numerică și nominală a acestuia, atribuțiile și programul de lucru Consiliului. De asemenea, din componența CSS fac parte mai mulți funcționari care sunt membri din oficiu. Este vorba despre președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.
Din componența actuală a CSS mai fac parte ceilalți vicepremieri din Guvern, directorul CNA, ministrul Finanțelor, președintele Academiei de Științe, dar și președinții fracțiunilor parlametnare a PL și PD. De fapt, șeful statului poate schimba această componență oricând dorește, semnând un decret. Anume de acest drept, stipulat și în Regulamentul CSS, aprobat în 1997 de Petru Lucinschi, s-a condus actualul președinte de la Chișinău, Igor Dodon, care s-a pronunțat vehement împotriva aflării liderilor politici în cadrul CSS.
„Eu consider că nu este corect când președinții de partide parlamentare, cum a fost până acum, să fie membri ai CSS”, a declarat Dodon la prima lui conferință de presă, organizată marți, 24 ianuarie. Acesta a dat asigurări că „imediat după revenirea de la Bruxelles”, unde va pleca în perioada 6-7 februarie, va aproba noua componență a CSS din care vor face parte doar reprezentanții instituțiilor conform legii. „Niciun fel de lider a partidelor parlamentare. La noi erau acolo și Ghimpu, și Lupu și așa mai departe. Ce au partidele parlamentare, politice cu CSS? Dacă nu greșesc, în nicio țară sau în majoritatea așa practică nu există”, a mai spus șeful statului.
Ce poate face Dodon în problema transnistreană?
Problema transnistreană este una din prioritățile declarate ale Președinției de la Chișinău, numai că retorica privind aceasta este diferită în funcție de locul unde este enunțată. Astfel, dacă la Moscova Igor Dodon regreta faptul că la începutul anilor 2000 a fost ratată „soluția problemei transnistrene” și se arăta sigur că „noi nu vom mai repeta acele greșeli”, atunci marți, la Chișinău, acesta a menționat că cetățenii sunt cei care vor decide soluția politică.
Igor Dodon a mai vorbit despre „pașii” pe care ar vrea să-i facă împreună cu Tiraspolul spre găsirea soluției politice a problemei transnistrene, dar niciodată nu a menționat despre formatul „5+2”, agreat de guvernele de la Chișinău începând cu anul 2005. Printre acești „pași” se numără rezolvarea problemei școlilor cu predare în grafia latină, problema pământurilor din raionul Dubăsari la care nu au acces proprietarii acestora, accesul în stânga Nistrului a anumitor persoane etc. Ceea ce nu menționează însă Dodon este retragerea echipamentelor şi muniţiilor de la depozitul din Cobasna, precum şi retragerea grupului operativ al trupelor ruse care se află în regiune, obiective pe care le-a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, în cadrul recentei întâlniri cu reprezentantul special al OSCE pentru problema transnistreană, Wolf Dietrich Heim.
CITIȚI ȘI: Drumul spre Europa nu trece prin Moscova. Prima reacție a Delegației UE în Moldova după declarațiile lui Igor Dodon
„Soluția” pe care o regretă Dodon se referă la „Memorandumul Kozak” care înseamnă federalizarea Moldovei. Acest lucru prezintă însă mai multe riscuri pentru țară, a comentat Bălan.
„Punctele prevăzute în „Planul Kozak” pot duce la blocarea sistemului de funcţionare a ţării. Ceea ce s-a vorbit ieri ține de părerea persoanelor (Vladimir Putin şi Igor Dodon), care au discutat acest subiect. Decizia privind soluționarea conflictului transnistrean va fi luată doar în cadrul formatului 5+2 și va fi consultată cu cetățenii ţării. Această soluţie trebuie să fie una viabilă”, a specificat vicepremierul pentru Reintegrare.
Fără foaie de parcurs
Igor Dodon nu a negat faptul că la Moscova s-a discutat despre o foaie de parcurs privind rezolvarea problemei transnistrene, dar a precizat că ar fi vorba despre „o abordare la pachet” în relațiile cu Tiraspolul. „Noi ne propunem în acest an să semnăm un acord privind rezolvarea problemelor cetățenilor de pe ambele maluri. Ar fi ideal să găsim o formulă de conclucrare de pe ambele maluri. Am propus să facem o conferință internațională la nivel de miniștri (…) Mai departe, ceea ce ține de o soluție politică, depinde de acești pași (…) Nu Dodon hotărăște, nu Candu, Filip sau Plahotniuc. Cetățenii vor decide care e soluția politică prin vot la referendum. Când vom depista o soluție politică o vom propune. Îs de acord, bine, nu – nu”, a declarat șeful statului marți, la Chișinău.
La insistențele jurnaliștilor de a spune dacă a discutat cu Vladimir Putin despre retragerea trupelor străine și a armamentului rus din stânga Nistrului, Dodon a întrebat retoric: „Să discuți pentru ce, să mai aducă sau să-l retragă?”. În schimb, acesta s-a încurcat în declarații atunci când a vorbit despre intenția lui de a nu permite la Chișinău deschiderea Oficiului de Legătură cu NATO: „Nouă nu ne trebuiesc nici NATO, nici americanii, nici ruşii, de aceea sunt categoric împotriva oficiului NATO”.
Memorandumul cu Moscova, fără efecte juridice
Igor Dodon a anunțat în cadrul conferinței de presă că a transmis Șefului Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, memorandumului de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică pe care l-a rugat să-l prezinte și oficialilor europeni de la Bruxelles.
Președintele Republicii Moldova că acest document nu reprezintă un tratat internațional, nu contravine Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și semnarea acestuia nu trebuie coordonată cu Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova.
Ministerul de Externe nu comentează
Solicitat de moldNova pentru a oferi o reacție la intenția lui Igor Dodon de a semna acest memorandum, reprezentantul serviciului de presă al Ministerului de Externe și Integrării Europene a declarat că „nu oferă astfel de informații”. În același timp, reprezentantul Centrului Analitic „Expert-Grup” Denis Cenușă a afirmat că documentul este unul mai degrabă politic și nu are niciun efect juridic.
„Aceasta înseamnă că semnarea acestui memorandum nu va schimba practic nimic în ceea ce ține de reformele asumate în cadrul Acordului cu Uniunea Europeană. Totuși, această acțiune a lui Igor Dodon va duce la transmiterea unor semnale greșite către partenerii externi, către investitori care se vor gândi de două ori înainte de a veni în Republica Moldova chiar dacă avem o guvernare care continuă să implementeze agenda europeană. Există un risc mai mare în ceea ce ține de percepție decât în ceea ce ține de efectele reale în urma semnării acestui act. Cel mai mare impact negativ va fi asupra previzibilității Republicii Moldova în calitate de partener al Uniunii Europene și ca țară în care vin și sunt așteptate investiții europene”, a subliniat Denis Cenușă.
Dodon nu poate anula „legea miliardului”
Șeful statului a ținut să amintească și de promisiunea privind anularea legii care transformă miliardul furat în datorie publică, precizând că va fi organizat un referendum în acest sens la inițiativa PSRM. Prim-ministrul Pavel Filip a reacționat la aceste declarații, menționând că acest subiect reprezintă „o temă falsă”. Șeful Guvernului a precizat că, potrivit Codului electoral, problemele privind impozitele și bugetul nu pot fi supuse referendumului, iar legea privind convertirea creditelor garantate de stat în datorie publică a avut deja efecte juridice și „este consumată”.
„Această lege face parte din pachetul care a stat la baza semnării acordului cu FMI, iar dacă va fi revizuit acest mecanism, ar pune automat sub semnul întrebării continuarea acestui acord. Consider că inițiativa de a declanșa un referendum pe această temă, care ar presupune cheltuieli enorme de la bugetul statului, bani care nu vor fi recuperați vreodată, reprezintă o greșeală și singurul efect al unei astfel de acțiuni poate fi acela ca PSRM să găsească pretext de a-și face campanie electorală pe banii publici”, a declarat Pavel Filip.
CITIȚI ȘI: Igor Dodon a mințit la Moscova și planifică falimentul Republicii Moldova
Menționăm că semnarea Acordului cu FMI a deblocat finanțarea externă din partea altor parteneri externi. Potrivit lui Pavel Filip, UE va debloca finanțări de 45 milioane de euro, iar România a alocat prima tranșă de 60 de milioane de euro din creditul de 150 milioane de euro.
Exporturile UE nu sunt dăunătoare
Igor Dodon a mai reiterat opinia exprimată la Moscova, în cadrul întrevederii cu președintele rus, Vladimir Putin, privind faptul că Acordul de Asociere cu UE nu a adus niciun beneficiu moldovenilor, prezentând ca argumente datele privind exporturile pe piața europeană din ultimii doi ani, menționând că acestea s-au diminuat cu 3%. În același timp, președintele a vorbit și despre diminuarea semnificativă a investițiilor directe din UE, precum și despre pierderi de sute de milioane de dolari din cauza faptului că exportatorii moldoveni nu au avut acces la piața rusă.
În opinia expertului economic IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu, exportul este în general o problemă a Republicii Moldova și faptul că livrările pe piața europeană au înregistrat o scădere mai mică decât cele către Rusia arată foarte clar că anume relațiile cu Uniunea Europeană au compensat aceste pierderi.
CITIȚI ȘI: INFOGRAFIC Rusia, abandonată de exportatorii din Republica Moldova în doar 10 ani
„Mulți agenți economici care exportau până acum în Rusia au avut de suferit din cauza deprecierii rublei ruse. Mai există și problemele de ordin intern ce țin de standardizarea produselor, infrastructura privind certificarea produselor naționale ar trebui îmbunătățită, iar cei care au reușit să se alinieze la standardele europene pot exporta în toată lumea. Orice acord de liber schimb pe care-l semnează Republica Moldova este unul benefic. Dacă unele părți implică, în cadrul unui anumit acord, interese politice, atunci acesta vine în detrimentul Republicii Moldova. Din păcate, Rusia are o altă agendă și relațiile economice sunt subminate intereselor politice. În acest caz, președintele Igor Dodon ar trebui să evite astfel de jurisdicții dacă vrea binele națiunii, pentru că relațiile cu Rusia în care politicul prevalează economicul reprezintă un risc sporit pentru Republica Moldova”, a declarat economistul.
În același timp, Igor Dodon a mai declarat referitor la lupta cu corupția ca efect al semnării Acordului de Asociere cu UE că miliardul a fost furat după ce a fost semnat acest document și anume în noiembrie 2014. Menționăm în acest context că Republica Moldova au fost parafate în noiembrie 2013 și au fost semnate pe 27 iunie 2014.
La realizarea acestui material au contribuit Ion Surdu, Virginia Nica, Doina Stimpovschii și Natalia Munteanu.