Meniu Închide

Dosarul Caramalac și reținerea fostului procuror Andrei Pântea

Dosarul Caramalac a fost deschis de procurorii din Republica Moldova în timpul guvernării comuniștilor, fiind căutat de Interpol din 1998. Grigore Caramalac, cunoscut în lumea interlopă și ca „Bulgaru”, a finanțat anterior Partidul Comuniștilor, dar a părăsit țara, fiind în conflict cu familia Voronin. După câteva tentative eșuate de a transfera dosarul Caramalac la Moscova, acesta a ajuns, până la urmă, în gestiunea procurorilor ruși, sub semnătura fostului prim-adjunct al procurorului general Andrei Pântea. Marți, 11 octombrie 2016, Pântea a fost reținut pentru 72 de ore.

Sursa foto
Sursa foto

Grigore Caramalac este cunoscut ca o figură criminală în Republica Moldova, dar care își petrece timpul între Chișinău, Kiev și Moscova. A intrat în atenția oamenilor legii la sfârșitul anilor ’90, când a fost anunțat în căutare internațională, iar ulterior liderul comunist de la Chișinău, Vladimir Voronin, l-ar fi presat să-i cedeze businessurile pe care le avea. Acesta este învinuit de procurori de comiterea infracţiunilor de banditism, complicitate la tentativă de omor premeditat cu circumstanţe agravante, şantaj şi sustragere în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului.

Cine este Grigore Caramalac

Grigore Caramalac s-a născut pe 21 martie 1965 în Taraclia. Republica Moldova a fost țara sa de reședință, însă se refugia deseori în Ucraina și Rusia, în sânul lumii interlope. Potrivit Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o rețea de jurnaliști de investigație din Europa de Est și Asia Centrală, „Bulgaru” a avut conexiuni cu gruparea Sonțevskaia Bratva, grup criminal puternic și nemilos din Moscova.

Suprinzător, acesta a primit cetățenia Federației Ruse în anul 2008, fiind încă pe lista celor doriți de Interpol. Și-a continuat traiul liniștit la Moscova. Totuși, în ultimii ani, Grigore Caramalac a fost subiectul unei corespondențe dure între procurorii moldoveni și cei ruși privind extrădarea acestuia în Republica Moldova pentru a fi condamnat. Prim-adjunctul procurorului general din perioada 2004-2007, Valeriu Gurbulea, a cerut public extrădarea acestuia, acuzând Rusia de încălcarea tratatelor internaționale. Dar Carmalac a rămas fugar.

Caramalac, în spațiul public

Grigore Caramalac are în spate un trecut bogat în ceea ce privește activitățile criminale. Cu toate acestea, s-a implicat în treburile publice, finanțând partide politice sau sportivi. Conform propriilor declarații pe care le-a făcut în presa rusă, acesta l-ar fi susținut financiar în anul 1996 pe Petru Lucinschi pentru a deveni președinte al țării. Ulterior, în anul 2001, povestea că a acordat 500.000 de dolari pentru campania electorală a comuniștilor, care au ajuns la putere cu o majoritate constituțională în Parlament. Atât Lucinschi, cât și Voronin, ajungând la conducerea statului, i-ar fi cerut lui Caramalac să-și cedeze afacerile. Refuzând, „Bulgaru” se pomenea cu partenerii de afaceri arestați, lucru care l-a determinat să se refugieze în Rusia.

În ultimii ani ai guvernării comuniștilor, Grigore Caramalac a avut câteva tentative de a se implica în politica moldovenească. Ziarul de Gardă a scris că în anul 2007 acesta a finanțat Mișcarea politică „Patria-Rodina”, condusă de un anonim – Andrei Țărnă. BBC a relatat, de asemenea, despre „lumea interlopă care a intervenit în campania electorală”, citând liderii comuniștilor precum că „Bulgaru” a finanțat promovarea la putere a Blocului „Moldova Democrată”.

În anul 2012, Caramalac a premiat olimpicii moldoveni de la Londra cu câte o mașină, cadourile fiind acordate din partea Fondului Internaţional de Ajutorare a Veteranilor şi Invalizilor de Sport. „Mulţumim Fondului Internaţional de Ajutorare a Veteranilor şi Invalizilor de Sport pentru cadoul oferit. Este un ajutor binevenit, apreciabil sub toate aspectele, acordat performerilor ce ne slăvesc ţara”, a declarat viceministrul Tineretului şi Sportului, Octavian Bodişteanu, la ceremonia de premiere din august 2012. Caramalac nu a fost prezent la eveniment.

Reținut de mai multe ori, eliberat de fiecare dată

Grigore Caramalac a fost reținut de mai multe ori atât în Rusia, cât și în Ucraina. Însă de fiecare dată acesta scăpa basma curată. De exemplu, pe 1 ianuarie 1985 acesta a fost condamnat la 7 ani de închisoare; pe 1 septembrie 1998 a fost arestat pentru acțiuni de tip rachet, jaf și furturi, dar a fost eliberat; pe 15 mai 2003, fiind în căutare internațională pentru fraudă, a fost arestat la Kiev, dar a scăpat de închisoare și a dispărut.

În septembrie 2010, acesta a fost reținut într-un bar din Moscova, alături de alți 23 de „hoți în lege”, în timp ce discutau despre împărțirea sferelor de influență. Procurorii l-au eliberat însă pe „Bulgaru” în ziua următoare, iar motivele acestei discuții au rămas necunoscute.

Dosarul Caramalac: între Chișinău și Moscova

În anul 2011, judecătorul Judecătoriei Râșcani, Ghenadie Morozan, ia o decizie care a surprins opinia publică de la Chișinău: Dosarul Caramalac să fie transferat în gestiunea Procuraturii Federației Ruse. Prim-adjunctul procurorului general, Andrei Pântea, a refuzat acest lucru, iar peste câteva luni, în martie, procurorul general de atunci, Valeriu Zubco, a contestat hotărârea ca fiind vădit ilegală şi emisă contrar prevederilor Convenţiei europene privind transferul de proceduri în materie penală şi a Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală. În aprilie 2011, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul lui Zubco și dosarul Caramalac a rămas în gestiunea procurorilor moldoveni.

Bomba urma să explodeze 3 ani mai târziu, când în februarie 2014 s-a aflat că dosarele penale pe care Caramalac le avea deschise în Republica Moldova au fost trimise, vara, autorităților din Federația Rusă. Acestea au fost mai întâi traduse în limba rusă, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și trimise sub semnătura aceluiași Andrei Pântea.

Pântea a argumentat necesitatea transferării dosarului la Moscova prin faptul că acesta se apropia de expirarea termenului de prescripție. „Trebuie să admitem expirarea termenului de prescripție ca ulterior să răspund de ce am admis asta? În 2016 acesta avea să expire. Consider că a fost adoptată o decizie corectă”, a spus procurorul pentru ZdG.

Procurorii ruși: Caramalac este nevinovat

Peste un an și jumătate, în decembrie 2015, Comitetul de anchetă al Federației Ruse a clasat dosarul hoțului în lege Grigore Caramalac (Deschide.md). Procurorii ruși au constatat că interlopul moldovean, învinuit de banditism, estorcare de bani, trei tentative de omor și mai multe episoade de şantaj, de fapt, nu a comis nicio infracțiune.

Ion Diacov, fostul procuror al municipiului Chișinău, l-a acuzat pe Pântea că ar fi fost mituit cu sume între 500.000 și 1,5 milioane de dolari pentru a trimite dosarul Caramalac la Moscova.

Astăzi, 11 octombrie, fostul prim-adjunct al Procuraturii Generale, care a ocupat funcția de procuror general interimar după demisia lui Corneliu Gurin, Andrei Pântea, a fost reținut pentru 72 de ore de procurorii anticorupție pentru depășirea atribuțiilor de serviciu și se află în arestul CNA. Procurorii anticorupţie au efectuat şi percheziţii la domiciliul acestuia, însă nu se cunoaște dacă au ridicat ceva. Andrei Pântea a demisionat în toamna anului 2015.

3 Comments

  1. veaceslav

    hai ca are si Voronin un dosarel acuma, tot posibilul sa fie legat de acest incident… in curand o sa fie vesel! toti pacatosii o sa fie pedepsiti)

  2. Uncleded

    Pintea nu avea dreptul sa depaseasca atributiile de serviciu. Judecatoria doar a interzis transferarea dosarului Caramalac la Moscova. Semnatura lui totusi exista, deci este vinovat. A avut noroc de faptul ca Zubco era demis, ca de altfel, inca din 2013 era dupa gratii.

  3. Pingback:Învinuirea lui Andrei Pântea în cazul Caramalac este „vagă”. Dosarul a ajuns la Curtea Constituțională - moldNova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.