Avocații moldovenilor din străinătate nu au reușit să obțină câștig de cauză în dosarul Diaspora contra Moldova. Timp de aproape o lună, după mai multe ședințe de judecată și demersuri, autoritățile de la Chișinău nu s-au lăsat convinse de argumentele diasporei, precum că li s-a încălcat dreptul la vot, iar judecătorii nici nu au dorit să le analizeze. Avocații spun că procesul nu este încheiat și se gândesc să ajungă la CEDO. Cât de probabil este însă ca cererea să fie admisă de judecătorii de la Strasbourg?

Diaspora moldovenească cere repetarea alegerilor FOTO Facebook
Diaspora moldovenească a cerut repetarea alegerilor FOTO Facebook

CITIȚI ȘI: Mandatul lui Igor Dodon, validat „cu dificultate” de Curtea Constituțională


Marți, 13 decembrie 2016, Curtea Constituțională (CC) a validat alegerile prezidențiale din 13 noiembrie 2016, după ce toate litigiile legate de scrutin din instanțele de drept au fost încheiate. Astfel, Igor Dodon a fost confirmat în funcția de președinte al Republicii Moldova.

De ce solicitările avocaților diasporei au fost respinse?

În cadrul ședinței de validare a alegerilor, CC a spus că nu există indicii obiective care să demonstreze că autoritățile ar fi acționat cu rea-credință. CC admite că cetățenii nu au putut să-și exercite dreptul la vot, dar cele 4.031 de voturi (contestațiile depuse de moldovenii din străinătate după cel de-al doilea tur de scrutin – n.n.) nu influențează rezultatul final al alegerilor.

Chiar și așa, Dosarul Diaspora contra Moldova a avut un efect: Curtea a cerut Parlamentului să adopte mai multe modificări la legislația electorală privind mecanismul de votare în străinătate, să reglementeze clar criteriile care vor sta la baza organizării secțiilor de votare în străinătate și distribuirii buletinelor de vot, astfel ca situația din acest an să nu se mai repete. În același timp, CC și-a exprimat indignarea față de instituțiile statului și instanțele inferioare – CEC, Judecătoria Centru, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție – pentru că nu au examinat cererile avocaților și au lăsat acest lucru pe seama Înaltei Curți, care nu are asemenea atribuțiile.

Concluziile Dosarului Diaspora contra Moldova

Avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru
Avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru

CITIȚI ȘI: Diaspora contra Moldova – Prima declarație a avocaților care reprezintă moldovenii din străinătate


Diaspora moldovenească a fost reprezentată în instanțele naționale de avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru. Aceștia rămâneau de fiecare dată uluiți de deciziile judecătorilor de a le respinge cererile ca fiind neîntemeiate. Cei doi avocați au anunțat că „la nivel național, se impune în mod obligatoriu revizuirea hotărârilor judecătorești care au fost pronunțate și rejudecată cauza, astfel încât cele constatate de Curtea Constituțională să se regăsească și în actele judecătorești. La nivel internațional, studiem posibilitatea adresării unei plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau la Comitetul ONU Pentru Drepturile Omului”.

Șansele dosarului Diaspora contra Moldova la CEDO

Avocații moldovenilor din diasporă pot depune o cerere de examinare a dosarului Diaspora contra Moldova, dar aceasta va fi declarată inadmisibilă. Dosarul nu are șanse de câștig la CEDO, crede avocatul Vitalie Nagacevschi.

„Dreptul de a vota pentru președinte și de a fi ales în calitate de președinte nu sunt garantate de Convenția Europeană a Drepturile Omului. La CEDO poți să te adresezi numai atunci când îți este încălcat vreun drept garantat de Convenție, nu de legislația Republicii Moldova. CEDO garantează dreptul de a alege sau de a fi ales numai în cadrul unei entități legislative. Dacă e vorba de alegeri parlamentare și sunt încălcări ale dreptului de a alege sau de a fi ales în Parlament, atunci se poate merge la CEDO. În Republica Moldova avem două entități cu dreptul de a vota acte legislative: Parlamentul Moldovei și Adunarea Populară a Găgăuziei. Privitor la alegerile prezidențiale sau locale, chiar dacă în cadrul acestora se comit anumite încălcări, acestea nu pot fi aduse în fața Curții pentru că CEDO nu garantează respectarea drepturilor în cadrul alegerilor prezidențiale sau locale”, explică avocatul Vitalie Nagacevschi.

„Orice trebuie să aibă un sfârșit”

Avocatul precizează că „CEDO nu interzice depunerea unor cereri, dar Curtea alege ce examinează și ce nu. Cerere poate fi depusă, dar o să fie declarată inadmisibilă. Litigiul respectiv nu ține de competența CEDO”. În opinia avocatului Nagacevschi, dosarul Diaspora contra Moldova s-a terminat, chiar dacă oamenii nu sunt de acord cu decizia organelor de drept din țară.


CITIȚI ȘI: Diaspora, o problemă „de sistem”. Regretele CEC și MAEIE


Acesta amintește despre alegerile prezidențiale din România din anul 2014: „Ministrul de Externe de la București a fost demis pentru că nu a organizat la nivelul cuvenit votul românilor din diasporă, dar nu au fost invalidate alegerile. Noi trebuie să ne aliniem practicilor și legilor statelor care ne înconjoară. România este un stat european, membru al UE, are o legislație corelată la anumite standarde și așa s-a întâmplat. Noi trebuie să fim mai catolici decât Papa de la Roma sau cum? Să nu căutăm pricina în Curtea Constituțională, instanțele judecătorești sau organele electorale. La noi se strigă CEDO la fiecare colț”.


CITIȚI ȘI: Mobilizarea moldovenilor din diasporă – proteste post-alegeri