Meniu Închide

Enigma banilor oferiți băncilor după „jaful secolului”. „Statul s-a implicat în tâlhărie”

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a declarat că banii oferiți drept garanție de către stat pentru acordarea creditelor de urgență băncilor falimentare au fost folosiți doar pentru a acoperi depozitele cetățenilor și companiilor. În condițiile în care suma cerută este practic similară cu cea înregistrată în total în cele trei bănci în momentul „jafului secolului”, experții spun că ar însemna că în conturile deponenților nu mai erau bani, iar statul a decis să le suplinească, ceea ce nu poate fi real. În opinia lui Veaceslav Ioniță, guvernanții au oferit bani din buget, vorbind de datorii fictive și, astfel, au participat direct la „tâlhăria din sistemul bancar”.

Dorin Drăguțanu susține că banii au fost cheltuiți pentru achitarea depozitelor FOTO: zdg.md
Dorin Drăguțanu susține că banii au fost cheltuiți pentru achitarea depozitelor FOTO: zdg.md

Premierul Pavel Filip a publicat stenograma ședinței în cadrul căreia s-a discutat despre alocarea celei de-a doua tranșe din suma oferită drept garanție din partea statului pentru creditarea celor trei bănci implicate în „jaful secolului”. Potrivit documentului pe care a fost aplicată parafa „Secret”, fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, a argumentat necesitatea de a da mai mulți bani băncilor falimentare prin faptul că doar în acest mod poate fi evitat un colaps al sistemului bancar, iar suma va fi folosită strict pentru a salva economiile deponenților.

Drăguțanu: BEM exista datorită încrederii populației

„Garanția de stat conform hotărârii de Guvern va acoperi o anumită categorie de creditori, adică depozitele persoanelor fizice și juridice (…) Credite de urgență au fost doar pentru achitarea persoanelor fizice și juridice. La 28 februarie suma totală a creditelor acordate propriu-zise acestor bănci era de 7,7 miliarde de lei, iar la Banca de Economii soldul a fost consumat total. Practic Banca de Economii vreo trei săptămâni există prin simpla încredere a populației în banca respectivă”, a declarat atunci Drăguțanu.

Informațiile prezentate de fostul șef al BNM arată că din suma totală de 9,5 miliarde acordate inițial pentru a proteja deponenții, Banca de Economii a primit 5,27 miliarde de lei, Banca Socială – 2,81 miliarde de lei, iar Unibanc – 1,35 miliarde de lei, suma totală fiind de 9,43 miliarde de lei. Astfel, în timp ce la data de 27 martie, când a avut loc ședința, Banca de Economii epuizase banii acordate sub formă de credit, Banca Socială mai deținea suma de 708 milioane de lei, iar Unibanc – 213 milioane de lei din suma acordată. „În prezent, de la 28 februarie, băncile mai aveau de restituit depozite ale persoanelor fizice și juridice în sumă de 5,207 miliarde de lei și, respectiv, 3,496 miliarde de lei și creanțele care erau înregistrate pe alte conturi – de 258 milioane de lei. (…) La situația de ieri s- ajuns la concluzia de a propune Guvernului să emită o garanție nouă de 6,5 miliarde sau 5 miliarde pe lângă cele 9,5 miliarde de lei. Să fie o garanție nouă de 5,340 miliarde de lei și să fie folosită exact pentru aceleași categorii de creanțe carte au fost folosite în prima hotărâre de Guvern”, a menționat Dorin Drăguțanu.

Creditele acordate băncilor furate vor fi rambursate de cetățeni Sursa FOTO: bem.md
Creditele acordate băncilor furate vor fi rambursate de cetățeni Sursa FOTO: bem.md

Potrivit rapoartelor financiare ale băncilor aflate în proces de lichidare, suma totală a depozitelor deținute de persoanele fizice în cele trei bănci a fost de 4,06 miliarde în cazul Băncii de Economii, de 1,528 miliarde de lei în cazul Băncii Sociale și 661,495 milioane în cazul Unibanc. În total, moldovenii păstrau în perioada „jafului secolului” și acordării creditelor de la stat circa 6,1 miliarde de lei.

Depozitele Băncii Sociale au crescut brusc de la milioane la miliarde de lei

De asemenea, suma depunerilor bănești ale persoanelor juridice de la Banca de Economii a fost de 4,772 miliarde de lei. Cele mai mai mari sume sub formă de depozite ale persoanelor juridice au fost înregistrate la Banca Socială, de peste 12,375 miliarde de lei dintre care circa 11,85 miliarde ar reprezenta depunerile băncilor. Pe parcursul anului, depozitele băncilor la Banca Socială a crescut enorm. De exemplu, în cazul depunerilor bănești atrase în valută suma a crescut de la 72,05 milioane de lei, cât era la începutul anului 2014, la 7,177 de miliarde de lei la sfârșitul anului. De exemplu, suma plasamentelor venite de la bănci la Banca Socială a crescut doar într-o lună cu 9,5 miliarde de lei față de valoarea înregistrată în octombrie. O reacție în acest sens a avut și BNM care s-a arătat alarmată de situație. „Creșterea activelor totale al Băncii Sociale s-a datorat în special majorării grupei „alte active” cu 17,793 miliarde de lei, ca urmare a cesiunii unor credite către o persoană juridică din afara Republicii Moldova. BNM are motive temeinice să considere această tranzacție ca fiind suspectă și a sesizat instituțiile de drept pentru a efectua investigațiile necesare”, se arăta în comunicatul instituției emis în decembrie 2014.

Prin urmare, depozitele persoanelor juridice de la Banca Socială, cu excepția celor 9,5 miliarde de lei înregistrate ca plasamente în perioada „jafului secolului”, au însumat în noiembrie 2,875 miliarde de lei. În același timp, Unibanc anunța în noiembrie 2014 că are depozite atrase de la persoanele juridice de 1,951 miliarde de lei. În total, moldovenii care trebuiau salvați prin creditele de urgență păstrau în cele trei bănci furate 15,8 miliarde de lei. Astfel, deși Drăguțanu a declarat pe 28 februarie creditul acordat sub garanție Băncii de Economii în sumă de 5,27 miliarde de lei a fost epuizat, banii fiind folosiți pentru a achita depozitele clienților, raportul financiar al băncii publicat în aceeași zi arată că suma depunerilor s-a redus de la 8,8 miliarde de lei, cât era în noiembrie, la 7,007 miliarde de lei. Datele mai arată că BEM nu a atras practic depozite noi decât depuneri în valută în sumă de circa 200 milioane de lei.

Deși nu mai avea voie, Banca Socială a atras depuneri de 300 milioane de lei

De asemenea, la începutul lunii august 2015, BNM anunța că cele trei bănci falimentare nu mai deschid depozite și nici nu mai prelungesc conturile existente, iar creditele de urgență acordate sunt folosite pentru a rambursa banii celor care au ales să plaseze economiile anume în băncile respective. Totuși, ultimele informații privind activitatea economico-financiară a acestor bănci arată că Banca de Economii mai avea în septembrie depozite de circa 2,415 miliarde, iar la Unibanc – de circa 824 milioane de lei. Suma depozitelor de la Banca Socială chiar a crescut comparativ cu luna noiembrie în cazul persoanelor juridice. Astfel, depunerile bănești ale persoanelor fizice au fost în septembrie 2015 de 4,857 miliarde de lei față de 5,995 cât era în noiembrie 2014, iar ale persoanelor juridice – de 8,886 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei mai mult decât în timpul „jafului secolului”. Deși BNM anunța că băncile nu mai pot deschide depozite noi, suma depunerilor bănești ale persoanelor juridice a crescut, în perioada 28 august – 30 septembrie 2015, cu aproape 300 milioane de lei.

Veaceslav Ioniță, expert economic, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament FOTO: Facebook
Veaceslav Ioniță, expert economic, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament FOTO: Facebook

Este necesară o anchetă în cazul acordării garanțiilor

Referitor la cum exact au fost cheltuiți banii din garanție și cât de necesară a fost implicarea statului, expertul economic; Veaceslav Ioniță, a declarat că această decizie a fost de fapt o continuare a „jafului secolului” cu participarea celor aflați la putere. „În acest caz este necesară o anchetă și chiar mobilizarea societății civile pentru a afla adevărul, fiindcă sunt foarte multe neclarități. Garanțiile care le oferă statul în cazul falimentării băncii pentru deponenți este de 6 000 de lei. Ei au argumentat că este necesară salvarea sistemului bancar de la colaps și au luat decizia prin asumare de răspundere pentru a oferi aceste garanții. Această lege nu a fost publică sau trebuie de văzut dacă prevederile acesteia nu se referă la favorizarea celor care au jefuit. Vă dați seama că fiecare depozit bancar al cetățenilor este acoperit cu active, fiecare leu este acoperit. Există toate mecanismele necesare pentru ca fiecare depunere a cetățeanului să fie acoperită cu bani suficienți. De ce există pe de o parte obligațiile băncilor, iar, pe de altă parte, a trebuit și statul să dea bani. Nimeni nu a răspuns la întrebarea cum a apărut acest vacuum și cum cetățenii s-au trezit că nu au bani în conturi, ceea ce nu este real”, a declarat fostul șef al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

Statul a dat bani pentru a acoperi datorii care nu există

Potrivit lui Ioniță, suma depozitelor persoanelor fizice și juridice este mai mică decât garanția cerută de BNM și este vorba de depozitele reale, nu cele fictive, care au apărut peste noapte, cum sunt cele de la la Banca Socială, care a fost morișca în „jaful secolului”. „De ce statul finanțează această bulă de săpun când ar trebui să fie preocupat doar de banii cetățenilor. Acolo este vorba de circa 2 miliarde de lei. Activele băncilor trebuiau transmise unei bănci speciale, iar banii să fie acordați doar pentru cetățeni. Foița aceasta care ține de garanții nu a avut nicio valoare. Ea a devenit o valoare când statul a recunoscut aceste datorii fictive. Prin dosare penale, statul trebuia să demonstreze că aceste datorii sunt o bulă de săpun și nimeni nu avea să iasă în stradă să se plângă. Prin acordarea acestor garanții, statul a recunoscut că participă la tâlhărie, iar prin convertirea acestei sume în datorie publică fură din buzunarele cetățenilor”, a mai spus Veaceslav Ioniță.

Menționăm că suma totală a depozitelor persoanelor fizice și juridice, inclusiv plasamentele băncilor, este practic aceeași cu cea solicitată de BNM pentru acordarea creditelor de urgență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *