Meniu Închide

Epopeea celor 100 milioane de euro din Polonia. Ministrul Finanțelor trimite fermierii la bănci

Ajutorul financiar oferit de Polonia sub forma unui credit de 100 de milioane de euro oferit de Polonia pentru fermierii din Republica Moldova nu a dus la rezultatele scontate. Condițiile avantajoase oferite de europeni au fost date peste cap de reglementările moldovenești și lupta pentru gestionarea creditului dintre instituțiile de stat.

octavian armasu
Octavian Armaşu, ministru al Finanţelor Republicii Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Dezbaterile comune organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe și Comisia agricultură și industrie alimentară relevă că prin „creditul polonez” Guvernul pur și simplu și-a făcut o acțiune de PR. Acordul semnat între Republica Moldova și Polonia prevedea acordarea unui ajutor financiar în sumă de 100 milioane de euro pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% și o perioadă de graţie de cinci ani. Totuși, în Republica Moldova nu urmau să vină bani cash, dar echipamente pentru agricultori, cum ar fi tractoare, tehnică agricolă, linii tehnologice de producție. Avantajul acestui credit era costul mic de finanțare, de 0,15%, în condițiile în care rata medie a dobânzi pe piață în 2014 și 2015 a variat între 9,81% și 16%, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. De asemenea, fermierii puteau beneficia de perioada lungă de creditare, perioada de grație și posibilitate de a pune echipamentul achiziționat drept gaj. Autoritățile poloneze doreau ca tehnica să fie procurată din țara lor.

Condițiile propuse de Guvern agricultorilor moldoveni

Pentru gestionarea creditului Guvernul a înființat în 2014 „Unitatea de implementare a creditului de asistenţă acordat de Guvernul Republicii Polone”. Condițiile avantajoase oferite de către polonezi au fost modificate de autoritățile de la Chișinău. Astfel, agricultorii urmau să poată benefcieze de credite cu odobândă anuală de 2%, pentru o perioadă maximă de 12 ani în timp ce condițiile polonezilor prevedeau o perioadă de rambursare a creditului de 25 de ani. Autoritățile au redus și perioada de grație la 3 ani, de la 5 ani cât era inițial.

Înțelegerea din 2014 dintre prermierul de atunci, Iurie Leancă și ex-miniștrii Economiei, Andrian Candu, al Agriculturii, Vasile Bumacov și al Finanțelor, Anatol Arapu era ca Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare(MAIA) și Ministerul Economiei(ME) să monitorizeze implementarea creditului.

Din păcate din 2014 și până în 2016 lucrurile nu s-au mișcat, chiar dacă Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură în comun cu Unitatea de implementare au anunțat că sunt gata să primească dosarele încă de pe 30 aprilie 2015.

Guvernul a hotărât în 2016 să lichideze Unitatea de implementare a creditului de asistenţă acordat Guvernul Poloniei. Noii decidenți, Pavel Filip, Octavian Calmîc și Octavian Armașu au semnat în vara anului 2016 pentru transferul competențelor către Ministerul Finanțelor. Astfel MAIA și ME sunt scoși din procesul decizional, urmând ca Ministerul Finanțelor să prezinte Manualul de operațiuni și să preia dosarele agenților economici aprobați ca beneficiari. După aceasta, Guvernul a aprobat Manualul de operațiuni.

Discuții aprinse în Parlament

Deputatul socialist, Radu Mudreac a declarat, în cadrul ședinței comune organizate  de Comisia economie, buget și finanțe și Comisia agricultură, că Guvernul a atras fermierii într-o capcană. „Până la urmă se primește că creditul polonez ne-a dat bătăi de cap în loc să devină o sursă de dezvoltare. Fermierii au nimerit într-o capcană” a menționat Mudreac.

Reprezentanta companiei Samold, firmă care a obținut aprobarea Unității de implementare pentru a primi creditul, s-a plâns că a achitat un avans de 300.000 de euro companiei din Polonia, dar nu pot să primească nici echipamentul nici să-și recupereze banii deoarece creditul nu funcționează în realitate. „Suntem stopați și nu putem să continuăm lucrările, dar am achitat deja 300.000 de euro” a afirmat aceasta.

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu s-a arătat deranjat de modul cum este abordat subiectul, menționând că sunt discutate detalii tehnice într-un context politic. Ministrul a adăugat că Samold a prezentat drept gaj terenuri agricole care au fost supraevaluate.

„S-a pus gaj teren agricol evaluat la un milion de lei hectarul. Noi i-am informat pe cei de la Samold că gajul nu corespunde realității”, a adugat Armașu.

El a mai spus că până în 2016 acest credit a fost blocat. „Inițial se propunea ca toate riscurile acestui credit să fie transferate către stat. Existau riscuri de fraude, iată de ce statul nu poate fi creditor direct în acest proiect”, a precizat ministrul Finanțelor.

În același timp, Octavian Armașu a afirmat că nu știe care sunt în prezent dobânzile la băncile de la care fermierii pot beneficia de bani din creditul polonez, dar statul permite o rată de cel mult 3,5%. Pentru a calma spiritele, Armașu a propus ca firmele care vor să beneficieze de creditul polonez să depună actele la băncile comerciale pentru că acestea au toate instrumentele pentru a gestiona riscurile de creditare.

Pe 14 mai 2014, la Varșovia a fost semnat un acord de asistenţă financiară în valoare de 100 milioane de euro între Guvernul Republicii Polone și Guvernului Republicii Moldova. De la aprobarea Acordului de finanțare din 2014 și până în prezent doar 6 companii au fost acceptate ca participante în program. Ministrul Finanțelor nu a oferit informații despre câte companii au aplicat pentru a beneficia de tehnică agricolă din banii oferiți de Polonia.

3 Comments

  1. andrei

    e o problemă ce trebuie rezolvată și chiar cred că va fi în scurt timp! Iar fermierii trebuie să se concentreze asupra acestei probleme și să meargă la bănci – nu să aștepte cineva să le rezolve problemele!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.