Experții și politicienii înțeleg diferit reformarea justiției din Moldova

În Republica Moldova, viziunea experților prvind reformarea justiției diferă de cea a miniștrilor – unii vor rezultate palpabile și judecători neafiliați politic, iar alții scriu rapoarte și simulează dialogul cu oamenii.

Rezultatele reformării justiției au fost prezentate în cadrul a două forumuri desfășurate la Chișinău – unul organizat de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, iar altul susținut de mai mulți experți independenți.

Guvernanții se laudă că au înregistrat progrese în implementarea Acordului de Asociere cu UE, chiar dacă informația a fost prezentată laconic, dar experții juridici critică și vin cu recomandări privind reorganizarea justiției și combaterea corupției. Ambele evenimente au avut loc în contextul procesului de implementare a Acordului de Asociere semnat între Uniunea Europeană și Republica Moldova în iunie 2014 și ratificat de Parlament în iulie 2014.

Combaterea corupției trebuie să înceapă de la „peștii mari”

În cadrul Forumului Civic de Monitorizare a Implementării Acordului de Asociere semnat între Uniunea Europeană și Republica Moldova – forum organizat pe 22 fbruarie -, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că după îndeplinirea sarcinilor din strategia de reformare a sectorului justiției, instituția pe care o conduce a realizat peste 90% dintre acțiunile propuse. Cebotari nu și-a argumentat realizările cu fapte concrete, ci doar s-a referit „la Legea procuraturii, pachetul de legi cu privire la integritate, reorganizarea autorității judecătorești – harta judecătorească nouă, reducerea imunității judecătorilor, iar mecanismul de selectare și promovare a judecătorilor care nu e perfect trebuie încă îmbunătățit și vom lucra în anii următori”.

Pe de altă parte, la masa rotundă „Implementarea Acordului de Asociere: progrese sau regrese?” (Forumul din 28 februarie), juristul Vlad Gribincea a menționat că lupta împotriva corupției nu a început. Tot cu multe semne de întrebare este și procesul de numire a procurorilor, chiar dacă noua Lege a procuraturii prevede o procedură bună de triere a cadrelor, practica este diferită, a subliniat Veaceslav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Expertul susține că după reorganizarea procuraturii în luna mai 2016, în cadrul Procuraturii Generale rămân în funcție 90 de procurori, ceea ce reprezintă 13% din toți procurorii din țară. Gribincea consideră că sunt prea mulți. „Cu ce se vor ocupa acești procurori? Probabil vor menține controlul formal mai departe”, se întreabă expertul de la CRJM. Expertul Gribincea recomandă excluderea din competențele Procuraturii Anticorupție investigarea dosarelor de mică corupție, astfel această instituție va putea să se concentreze pe marea corupție.

Lupta anticorupție nu se simte

Vlad Gribincea a fost prezent și la Forumul din 22 februarie unde a prezentat evoluția corupției în domeniul justiției din perioada 2011-2015. Acesta a criticat instituțiile de drept din Moldova, pentru că se bazează mai mult pe transformări instituționale și nu pe impactul asupra oamenilor. În replică, ministrul Cebotari a menționat că „Gribincea ne-a arătat ce moștenire grea am preluat. E bine că se știe care sunt problemele. Trebuie să găsim cel mai bun tratament, lucru în privința căruia noi lucrăm”. Înainte de asta, ministrul Justiției nu a uitat să se justifice în fața oamenilor pentru timpul puțin de care a avut parte în implementarea reformelor și legilor adoptate în anul 2016. Chiar și așa, Cebotari a enumerat, printre realizările justiției, dosarele sonore deschise pe numele fostului prim-ministru Vlad Filat, miniștrilor, judecătorilor etc.

În același timp, nivelul de încredere al moldovenilor în justiție este în descreștere, în pofida implementării Strategiei de Reformare a Sistemului Judiciar, de la 74,5% din populație care nu are încredere în justiție în noiembrie 2011 la 89,6% în octombrie 2016, conform datelor prezentate de Barometrul de Opinie Publică. În cadrul Forumului din 22 februarie, Vladimir Cebotari a subliniat că legile au fost adoptate în grabă și nu au fost comunicate bine, motiv pentru care nu sunt înțelese de oameni. „Avem nevoie de timp să le aplicăm așa cum avut noi intenția atunci când am lucrat”.

Claritate în selectarea judecătorilor

Prezent la Forumul din 22.02.2017, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Galbur, a povestit foarte ferm despre „cooperarea” cu societatea civilă și a enumerat o serie de procese care urmează a fi finalizate în viitorul apropiat. Aici s-a referit „la modificarea Constituției ce ține de termenul de numire a judecătorilor, selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și concretizarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc. Totuși, unele provocări complexe cum este transferul poliției judecătorești din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiției au rămas pentru moment fără finalitate”.

Experta CRJM Nadejda Hriptievchi, în cadrul Forumului din 28.02.2017, a declarat că modalitatea de selectare și promovare a judecătorilor este netransparentă. Judecători cu punctaj modest sunt promovați în funcții înalte, cum ar fi Curtea Supremă de Justiție. „Examinați hotărârile Curții Supreme de Justiție. Nu o să găsiți acolo răspuns la întrebarea de ce a fost numit un judecător și nu altul. Este o problemă care afectează mersul reformelor din sistemul judiciar”, a menționat Nadejda Hriptievschi.

Integritatea care nu există

Pe lângă corupția mare, în țara noastră se simte o lipsă de responsabilitate din partea autorităților publice. La Forumul din 28.02.2017, autorii au relatat și despre sistemul de integritate care practic e blocat din august 2016. Prin semnarea Acordului, Moldova s-a angajat să implementeze un sistem solid de verificare și control al declarațiilor și intereselor de avere ale funcționarilor publici. „Comisia Națională de Integritate e responsabilă pe acest sistem. Guvernul a întreprins măsuri clare abia după ce a fost semnată foaia de parcus la insistența partenerilor externi. Legea oferă instrumente suficiente ca noua instituție să fie funcțională, însă lipsește voința politică. Până acum nu este un regulament privind selectarea noii conduceri”, a constatat Elena Prohnițchi, expert de la ADEPT.

În acest context, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Galbur, la Forumul din 22.02.2017, a atins ușor subiectul Autorității Naționale de Integritate (ANI), spunând că pe viitor Parlamentul v-a adopta în lectura a doua legea privind integritatea și operaționalizarea sistemului electronic al ANI. De asemenea, Andrei Galbur a precizat că Guvernul a implementat 74% din prevederile Acordului de Asociere cu UE.

Uniunea Europeană trebuie să monitorizeze îndeaproape lupta cu corupția din Moldova. UE trebuie să ceară reforme vizibile publicului larg și să supravegheze strict cum sunt cheltuite fondurile acordate pentru a ajuta populația Moldovei. Oficialii UE trebuie să solicite rezultate, și nu rapoarte, au concluzionat autorii studiului realizat cu susținerea Fundației „Soros Moldova”.

Se mimează dialogul cu societatea civilă

Organizațiile societății civile susțin că sunt „taxate” de către reprezentanţii unor instituţii publice pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorități. ONG-urile sunt învinuite de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a instituțiilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice părtinitoare. Mai mult, unele organizații neguvernamentale și instituții media devin „indezirabile” pentru unele autorități și sunt excluse din dialogul acestora cu societatea civilă.

Un alt fenomen care îngrijorează societatea civilă este încercarea unor organizații neguvernamentale de a promova o agendă pretins reprezentativă a societății civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând şi chiar abuzând de anumite platforme sau formate consacrate ale societăţii civile, comunică CRJM. 

Drept exemplu, CRJM amintește despre Forumul Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, la care urma să fie prezentate, de către Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), rapoartele dedicate sectoarelor justiției şi energiei, însă raportul pe justiţie nu a fost publicat şi nici prezentat membrilor platformei nici până în prezent.