Profesorul universitar Daniel David a ținut la Chișinău o prelegere cu tema „Tulburările de
personalitate – de la ghidurile clinice la viața de zi cu zi”. Pe lângă diverse teme, profesorul a vorbit și despre modul în care climatul social cultural influențează apariția unor tulburări. Spune că în România, aici poate fi inclusă și societatea care o formează populația din Republica Moldova, predomină conformismul, autoritarismul celor de la putere, frica față de schimbare, „cumătrismul”.

Profesorul Daniel David în fața auditoriului din Chișinău. FOTO: privesc.eu

La prima vedere, tema pare să prezinte un interes mai curând pentru specialiștii în domeniu, psihologi și psihanaliști. Nu este chiar așa, a fost până la urmă o lecție care a interesat și publicul neinițiat.

Daniel David este prorectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și este președinte al Asociației Psihologilor din România și a fost invitat la Chișinău de către organizația moldo-elvețiană Mensana, cea care se ocupă de implementarea reformei în domeniul sănătății mintale. Circa 200 de persoane au venit la eveniment ca să asculte prelegerea.

Ce este o tulburare de personalitate

Daniel David distinge mai multe tulburări de personalitate. Înainte de a trece peste aceste tipuri de personalitate ar trebui să stabilim un lucru, acela că personalitatea nu este ceva stabil. Trăsăturile de personalitate sunt modificabile, dacă nu ar fi așa, nici tulburările de personalitate nu ar putea fi modificate.

O tulburare de personalitate ar putea fi definită ca încălcarea unor norme culturale ideale. Aceste norme sunt sine-qua-non într-o societate. Însă, se întreabă profesorul, ce facem cu acele minți geniale care au fost numite modele comportamentale ieșite din tipare, dar care pot să schimbe modul în care funcționează o societate, să facă o revoluție în societate. „Este foarte important, în spatele acestor modificări comportamentale să stea o modificare psihologică patologică, o cauză biologică. O tulburare de personalitate se referă la acele modificări subiective, cognitive, comportamentale sau psiho-biologice care nu corespund cu paternul acceptat sau existent într-o anumită societate”, explică profesorul.

În cadrul lecției, Daniel David a încercat să răspundă la trei întrebări primordiale: ce sunt tulburările de personalitate, cum au apărut și cum sunt tratate.

Tipurile de tulburări de personalitate

Profesorul a delimitat tipurile tulburărilor de personalitate în trei categorii. În prima categorie care se numește categoria celor bizari și excentrici sunt incluse tulburările de personalitate de tip paranoid, care se caracterizează prin neîncredere; tulburarea de tip schizoid care presupune detașare și schizotipală ce presupune un comportament excentric. În cea de a doua categorie, cea a dramaticilor și emoționalilor sunt incluse tulburările de personalitate de tip antisocial – violarea normelor sociale; borderline – instabilitate comportamentală; histrionică – omul caută multă atenție, este hiperemotiv și tulburarea de personalitate narcisistă care se caracterizează printr-o stimă de sine grandioasă. În cea de a treia categorie, a anxioșilor și fricoșilor se încadrează tulburarea de personalitate de tip evitantă, cea care presupune inhibiție; tulburarea de personalitate dependentă, cea care presupune dependență și tulburarea obsesiv compulsivă – cea care se caracterizează prin nevoia de ordine și control.

Puterea socială și autoritariștii

Analiza mediului cultural poate spune foarte mult despre acele tulburări de personalitate pe care le poate dezvolta reprezentanții unei națiuni. Deci, pe lângă factorul genetic, trebuie luat în calcul, cu cea mai mare seriozitate, și factorii psiho-sociali. De altfel, orice țară poate fi analizată prin anumite atribute psiho-sociale. Primul se referă la distribuirea puterii – în anumite societăți puterea socială și politică este distribuită pe zone diferite, astfel încât nicio zonă nu poate concentra puterea, nicio zonă nu poate să devină autoritară. În alte state, puterea este concentrată într-o zonă, într-o instituție, adică există puțin oameni care conduc pe ceilalți. În asemenea cazuri există riscul spre autoritarism. De exemplu, România are unul dintre cele mai mari scoruri la concentrarea puterii: 90 pe o scară de la 0 la 100, față de 40 în SUA.

A doua dimensiune este evitarea incertitudinii – unele societăți văd viitorul și schimbarea ca pe un pericol, se tem de schimbare și încearcă să fie foarte conservatoare, să anuleze orice încercare a aduce ceva nou. Celelalte societăți văd schimbarea ca pe o oportunitate. România are un scor foarte mare la acest capitol de 90 față de 45, scorul SUA.

Control social prin pedepse

Al treilea indicator se referă la individualism și colectivism. Grupurile sociale se construiesc pe bază de rudenie și prietenii. Acestea sunt societățile colectiviste. Celelalte societăți sunt individualiste. În aceste societăți, indivizii intră în relații pe bază de valori și capacități comune, și nu pe bază de rudenie, cunoștințe, prietenii. România are un profil colectivist, iar SUA are un profil individualist: 30 versus 90. Parafrazând am putea să asemuim colectivismul cu conceptul ce „cumătrism”

Nu putem să nu luăm în calcul și specificul național în prevalarea unor tulburări de personalitate. De exemplu în România prevalează un fel anume de comportament social. Este o societate în care comportamentul social se controlează prin pedepse. Dacă îți face treaba, nimeni nu-ți spune nimic, iar dacă ai greșit, greșeala este evidențiată și ești pedepsit. „România este o societate cu un nivel foarte crescut al controlului social prin pedepse. Sunt societăți, unde comportamentul se controlează prin recompense. Un american, dacă ți-ai făcut treaba bine, te laudă. Ei controlează comportamentul social prin recompense”, spune Daniel David.

Mediu colectivist

Deci, factorii culturali controlează și stimulează dezvoltarea anumitor accentuări de personalitate. Spre exemplu, un individ într-un mediu colectivist, așa cum este România, dacă vrea să candideze la o funcție de conducere va fi blamat dacă se va comporta într-o manieră americană. „De exemplu ar veni în fața oamenilor și ar spune – vă rog să mă alegeți, vreau să fiu președintele acestui grup, am abilitățile și timpul necesar. Un asemenea comportament într-o societate colectivistă va fi văzut ca unul arogant, agresiv, laudativ, care nu trebuie încurajat. Într-o asemenea societate persoana ar trebui să spună „Dragi colegi, eu nu vreau să fiu șeful, dar dacă insistați… mă sacrific de dragul vostru”, spune profesorul. În asemenea mod funcționează o cultură colectivistă – nimeni nu are dreptul să iasă din rând fără acordul majorității. Într-o cultură autonomă – persoana spune: „Am anumite abilități și vreau să le pun la bătaie – vreți sau nu vreți?”.

Modul în care funcționează societățile determină și tipurile de tulburări de personalitate care prevalează în acele societăți. Spre exemplu, în Statele Unite prevalează tulburarea de tip obsesiv-compulsiv, după aceea vin cei cu tip narcisist, iar pe locul trei sunt persoanele cu borderline. În Islanda predomină tulburarea de tip schizotipal, iar în Norvegia este tulburarea de tip evitativ.

Menționăm că profesorul Daniel David este autorul studiului „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”, care a apărut la editura Polirom în anul 2015.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*