Fantomele din proiectul Ministerului Justiției cu privire la pedepsele blânde în cazul crimelor economice

Ministerul Justiției de la Chișinău vrea să adapteze legislația la standardele europene pentru a institui pedepse mai blânde pentru oamenii de afaceri care comit infracțiuni economice. Totuși, proiectul conține modificări stranii, deoarece face trimitere la prevederi care nu există în Codul de procedură penală sau creează confuzie în privința cazurilor când cei vizați nu vor fi arestați.

Sediul Ministerului Justiției de la Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a anunțat pe 2 noiembrie că a prezentat pentru consultări publice inițiativa legislativă privind modificarea și completarea unor legi – acestea prevăd ca cei implicați în infracțiuni economice să aibă parte de pedepse mai ușoare. Noi am analizat documentul prin care se aduc mai multe modificări la Codul de procedură penală în ceea ce privește aplicarea arestului preventiv sau a arestului la domiciliu și am identificat mai multe neclarități.

Astfel, una din propuneri se referă la modificarea articolului 176 din Codul de procedură penală care vizează „temeiurile pentru aplicarea măsurilor preventive”. „Modificările la art. 176 instituie prevederi potrivit cărora instanța nu va putea aplica arestul preventiv și măsuri alternative de arestare în privința persoanelor care sunt învinuite, inculpate de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa pe un termen mai mic de cinci ani”, anunță reprezentanții Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției vrea să înlocuiască unele cuvinte care, de fapt, lipsesc în lege

Anume în acest context, autorii inițiativei legislative propun ca în alineatul 2 al acestui articol, sintagma „pe un termen mai mare de un an” să fie înlocuită cu „un termen mai mare de cinci ani”.

Totuși, în Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial în 2013, nu există astfel de cuvinte în alineatul citat de minister.

Articolul 176 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova

Arestarea preventivă și măsurile alternative se aplică numai persoanei care este bănuită, învinuită de săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, iar în cazul existenței unei bănuieli rezonabile pentru săvârșirea altor infracțiuni, ele se aplică învinuitului, inculpatului care a comis cel puțin una din infracțiunile menționate la alin. (1). – acesta este conținutul alineatului 2 al articolului 176 din Codul de procedură penală.

Alineatul-fantomă din proiectul Ministerului Justiției

Totodată, Ministerul Justiției precizează că vrea să completeze același articol cu un nou alineat prin care arestarea preventivă și arestarea la domiciliu să nu se aplice în cazul mai multor infracțiuni prevăzute în diverse articole din Codul penal, inclusiv infracțiunea menționată în articolul 226 alineatul 3. Și aceste noi prevederi propuse de minister generează mai multe nelămuriri, deoarece articolul 226 – care se referă la „neîndeplinirea obligațiilor de lichidare a consecințelor încălcărilor ecologice” – are două alineate.

Conținutul articolului 226 din Codul penal al Republicii Moldova

 

Modificarea și completarea propusă de Ministerul Justiției

De asemenea, alineatul elaborat de autorități stipulează că arestul preventiv și cel la domiciliu nu va fi aplicat în cazul mai multor infracțiuni „dacă fapta nu a fost săvârșită cu aplicarea constrângerii fizice sau psihice, dacă nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei și nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală”. Totuși, majoritatea prevederilor din Codul penal la care fac referire autorii proiectului vizează anume astfel de crime, iar unele fac referire anume la infracțiuni cu implicarea organizațiilor criminale.

De exemplu, alineatele 3 și 4 din Articolul 224 din Codul penal se referă la decesul unei sau a mai multor persoane, precum și la îmbolnăvirea în masă în cazul încălcării regulilor de circulație a substanțelor, a materialelor și deșeurilor radioactive, bacteriologice sau toxice. Astfel, din cele 12 articole din Codul penal menționate în conținutul noului alineat propus de minister, patru articole se referă inclusiv la decesul persoanei, iar trei articole – la implicarea grupurilor și organizațiilor criminale. Celelalte infracțiuni în privința cărora persoana implicată ar putea să nu fie arestată preventiv sau la domiciliu se referă la contrabanda cu armament sau obiecte culturale, la defrișarea pădurilor, la utilizarea frauduloasă a creditelor și banilor veniți din exterior sub formă de granturi și împrumuturi, la insolvabilitatea intenționată în cazul băncilor, precum și la dobândirea creditului prin înșelăciune.

De ce autoritățile vor să adopte aceste modificări

Inițiativa legislativă a Ministerului Justiției prevede mai multe modificări, inclusiv la Codul contravențional, la Codul penal, la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, la Codul fiscal, la Legea privind Serviciul de Informații și Securitate, la cea cu privire la Centrul Național Anticorupție și la cea cu privire la Procuratură.

vladimir cebotari
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției al Republicii Moldova, la briefingul săptămânal organizat de Partidul Democrat din Moldova, 10 mai 2017 FOTO: Sandu Tarlev

Menționăm că unul din argumentele autorităților menționat atunci când au propus acest proiect de „îmblânzire a pedepsei” pentru cei care comit infracțiuni economice a fost acela de a îmbunătăți substanțial climatul investițional. Totodată, ministrul Cebotari a precizat că modificările ar fi fost elaborate „în baza unei recomandări a Consiliului Europei”, potrivit căreia privarea de libertate trebuie să fie o măsură extremă.

Transferăm dreptul de a constata infracţiunile economice de la agenţii de poliţie şi CNA către organele de control de stat, ce au o mai mare îndreptățire, așa cum este și în multe alte state, să le constate. Agentul economic va avea o perioadă ȋn care ȋṣi va putea repara greṣeala ṣi achita prejudiciul. Caracterul penal va fi ȋnlăturat însă doar atunci cȃnd agentul economic se află la prima abatere, fapta nu a fost săvȃrṣită cu violenṭă ṣi nu vorbim despre grupuri infracṭionale organizate, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, după o ședință la Partidul Democrat.

Potrivit lui Cebotari, esenṭa acestei iniṭiative este de a evita abuzurile și de a uṣura viaṭa mediului de afaceri, de a liberaliza activitatea economică ṣi de a creṣte ȋncasările la bugetul de stat. „Trebuie să avem ȋncredere ȋn mediul de afaceri, să nu ȋl persecutăm ṣi să ȋi acordăm o mai mare libertate”, a adăugat ministrul.

În același timp, Ministerul Justiției subliniază în nota informativă a documentului că numărul de deținuți pe cap de locuitor în Republica Moldova este de două ori mai mare decât media din țările Consiliului Europei ceea ce sugerează „gradul de umanizare a politicii penale”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *