Oricine are o idee bună de film poate primi bani de la stat pentru a-l realiza, promite Guvernul, care a aprobat pentru prima oară după independență un Regulament de finanțare a cinematografiei. Astfel, anual va fi organizat un concurs la care se pot înscrie casele de producție care vor propune un scenariu de film. Câștigătorii vor fi aleși de o comisie specializată, iar suma pe care o vor primi nu va depăși 50% din costurile totale de producție a peliculei.
Regulamentul de finanțare a cinematografiei reprezintă o premieră în Republica Moldova, fiind pentru prima dată când la dispoziția cineaștilor se pun bani din bugetul de stat pentru proiecte de film independente, care nu au legătura cu comanda de stat așa cum se întâmpla în lumea cinematografiei în Uniunea Sovietică, de exemplu. Banii vor fi alocați cineaștilor prin intermediul unui concurs organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) la începutul fiecărui an, între 15-31 ianuarie. Aceasta este perioada când doritorii se vor putea înscrie la concurs cu un scenariu de film de ficțiune de lung metraj sau scurt metraj, scenariu de documentar de lung sau scurt metraj sau un scenariu de animație de lung sau scurt metraj. Regulamentul mai prevede alocarea banilor pentru organizarea festivalurilor de film, a producției de documentare, promovarea și distribuirea de film, exploatarea creațiilor cinematografice din patrimoniul cinematografiei naționale. Guvernul a anunțat că, în scopul punerii în aplicare a Regulamentului, pentru anul 2017 au fost alocate 6 milioane de lei.
Libertate de creație și exprimare artistică
Organizarea concursului de finanțare a scenariilor de film se va baza pe respectarea libertății de creație și exprimării artistice, promovarea valorii artistice a filmului și susținerea debuturilor în cinematografia din Republica Moldova. Directorul Centrului Național al Cinematografiei, regizorul Valeriu Jereghi, asigură că Regulamentul de finanțare a Cinematografiei proaspăt aprobat de Guvern va funcționa după principii bine stabilite și corecte. „O să ținem cont de cea mai importantă poziție, aceea de a accepta și a finanța doar proiecte calitative”, spune regizorul.
Una dintre prevederile regulamentului este aceea de a păstra anonimatul producătorilor, regizorilor, caselor de producție și a celor care au fost implicați în elaborarea unui proiect de film, astfel încât decizia comisiei care va alege scenariile de film pentru finanțare să nu fie influențată în niciun fel de numele autorilor. „În momentul înscrierii, se vor prezenta două dosare. Unul va conține scenariul de film, sinopsis-ul și toate informațiile despre viitorul proiect. Celălalt dosar va conține toate informațiile despre casa de producție care va realiza filmul, inclusiv numele și detalii despre producător, regizor, scenarist. Acest dosar va fi securizat și se va deschide doar după ce va fi analizat primul dosar, cel cu informațiile despre proiectul cinematografic. După ce comisia va selecta cele mai bune scenarii de film, atunci se va deschide dosarul cu numele și componența echipei care a elaborat proiectul de film”, explică Valeriu Jereghi. Ulterior, comisia se va întruni cu Consiliul Centrului Național al Cinematografiei pentru a lua decizia finală și a alege cineaștii care vor primi finanțare. „Astfel, vor fi finanțate, în măsura posibilităților și în limita bugetului alocat, doar proiectele calitative. Îmi doresc să punem toți împreună umărul pentru a favoriza o idee constructivă”, precizează directorul CNC, Valeriu Jereghi.
Cum vor primi bani de la stat cineaștii
Pe lângă faptul că dosarul care cuprinde toate informațiile despre proiectul de film se prezintă în formă securizată, acesta trebuie elaborat și depus la Centrul Național al Cinematografiei de către o persoană juridică autorizată care are drept activitate de bază producția de film, este rezident fiscal în Republica Moldova, nu are datorii la bugetul de stat. Persoanele care au benefeciat de finanțare de la stat și au cel mult două proiecte nerealizate până la capăt nu vor fi acceptate în concurs.
Scenariul unui film de lung-metraj trebuie să fie prezentat în minimum 60 de pagini, iar sinopsisul peliculei – în maxim cinci pagini. În zece pagini se așteaptă descrierea concepției regizorale, a personajelor, a structurii și stilisticii filmului. Scenariul unui film de ficțiune de scurt metraj trebuie să aibă minim zece pagini, un sinopsis care să încapă într-o pagină și concepția regizorală, descrisă în maxim 5 pagini. Regulamentul descrie în mod amănunțit ce trebuie să conțină și celelalte dosare ale proiectelor de film animat sau documentar. Pe lângă acest dosar se cere elaborarea unui dosar tehnic în care să fie inclus CV-ul scenaristului, regizorului și producătorului viitorului film, dar și costurile peliculei. Cineaștii care vor obține bani din bugetul de stat vor trebui să raporteze în detaliu Centrului Național de Cinematografie modul în care aceștia au fost cheltuiți.
Toate dosarele recepționate de CNC vor fi evaluate de o comisie formată din cinci persoane, specialiști și actori în domeniul cinematografiei. Aceștia vor nota fiecare dosar cu punctaj de la 1 la 10. Pentru a trece la următoarea etapă, un scenariu de film trebuie să obțină minim șase puncte. Dacă trec de această comisie, proiectele de film vor fi supuse evaluării unui consiliu. Ulterior, consiliul în comun cu comisia vor decide proiectele câștigătoare ce se vor alege cu finanțare de la stat.
Cineaștii sunt optimiști, dar sceptici
Regizorul și producătorul Sergiu Prodan descrie regulamentul de finanțare a cinematografiei drept „foarte important, dar nici pe departe suficient”. „Dacă a fost nevoie de un an ca sa fie aprobat regulamentul de organizare a acestui concurs, atunci viteza, din punctul meu de vedere, este mult prea mică. Vorbim doar despre regulamentul de organizare a concursului, nu și despre ce va urma după ce câștigătorii vor fi anunțați”, crede fostul președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova.
Sergiu Prodan evidențiază totodată că nu există regulamente bune sau rele în domeniul cinematografiei, întrucât nu există o experiență precedentă la acest capitol pe care s-ar putea baza argumentele pro sau contra unei idei. „Este o dibuială a drumului pentru că nu a fost parcurs nicun drum până acum. Copierea sau adaptarea unor regulamente din alte țări precum cele din România sau Franța nu se potrivește. Mă întreb, în cazul unui conflict economic între această instituție de stat (Centrul Național al Cinematografiei – n.r) și agentul economic (casa de producție – n.r), de exemplu, dacă nu s-a reușit finalizarea filmărilor în intervalul de timp impus, în instanță ce se pune ca bază? Pentru un agent economic serios, care are potențial de producție și poate produce o lucrare, lucrurile sunt absolut neclare. Sunt optimist, dar sceptic”, declară regizorul Sergiu Prodan.
CNC are nevoie de sprijin
Acesta se arată îngrijorat de faptul că dezvoltarea cinematografică și noile metode de lucru sunt barate prin „multe afirmații ale mediocrităților care la noi se iau drept icoană”.
Valeriu Jereghi subliniază faptul că Centrul Național al Cinematografiei este o instituție nou-născută, construită de la zero care merită a fi susținută. „Personal am stat la coadă pentru a obține ștampilele și avizele necesare înființării acestei instituții și consider că inițiativa trebuie înțeleasă și susținută. Ușa centrului este mereu deschisă, am repetat de mii de ori, suntem dispuși să ne consultăm cu cei interesați de domeniu și de realizarea proiectelor calitative. Avem mulți tineri care vor să facă film în Republica Moldova. Scopul nostru este să-i sprijinim, să-i îndrumăm, ceea ce vom și face cu responsabilitate și dedicație”, explică regizorul.
„Un film nu se face în 2-3 luni”
Regizorul Igor Cobileanski face referire la modul în care se validează astfel de proiecte depuse la centrele naționale ale cinematografiei din alte state. „Un proiect depus la CNC, cel putin în alte țări, este validat de două etape. Cea mai importantă și subiectivă validare ține de calitatea scenariului, pentru că se adună o comisie care decide în mod subiectiv dacă este un scenariu bun sau prost, dar există și partea cealaltă, obiectivă. În acest caz se ia de-a fir a păr producătorul filmului, câte reușite are, câte festivaluri câstigate sau numărul festivalurilor de primă clasă la care a participat. Și atunci cineva care a facut un film, dar în schimb să zicem că a fost invitat la Cannes sau Berlin sau oricare alt festival de clasa A s-ar putea să fie mai valoros decât cineva care a facut zeci de scurt-metraje, dar care n-au fost difuzate. Despre regizor, la fel, să se știe dacă este unul debutant sau are premii mai multe”, precizează Cobileanski.
Acesta mărturisește că „toată lumea își dorește să fie parte a acestui concurs indiferent dacă pierde sau câștigă”. „Nu vreau să fiu nesincer și să zic că nu aș vrea să mă înscriu, dar în cazul dat sunt anumite nuanțe care mă fac un pic sceptic față de participarea mea, pentru că nu există un fond al cinematografiei deocamdată, iar legea spune că banii primiți de la stat la final de an trebuie raportați și nu numai. La final de an trebuie oferită lucrarea finalizată, iar un film nu se face în 2-3 luni”, afirmă regizorul Igor Cobileanski.
Moldovenii donează pentru cinematografie
Între timp, unii cineaști au apelat la ajutorul și susținerea financiară a publicului pentru lansarea primei platforme de film din Republica Moldova. Este vorba despre Cinehub.md, un site dedicat cinefililor, cineaștilor și profesioniștilor din domeniile conexe precum teatru, muzică, fotografie, televiziune, publicitate. Inițiatorii acestui proiect au decis să apeleze la mărinimia și spiritul civic al moldovenilor și să nu se bazeze pe sprijin de la stat la etapa inițială a acestui proiect. În prezent, pe platforma de crowdfunding guvern24.md, se arată că moldovenii au donat deja peste 1.000 de euro, adică 18% din suma totală de 7.500 de euro pe care inițiatorii proiectului speră să o adune, Acești bani vor fi utilizați pentru designul și programarea site-ului, procesarea și completarea bazei de date. Proiectul este implementat de Alt Film, Uniunea Cineaștilor din Moldova, OWH Studio și cu susținerea Ministerului Culturii.