Risipa sau furtul din banii publici nu este o faptă care ar putea duce la incriminarea celui care se face vinovat în Republica Moldova chiar dacă inspectorii financiari și auditorii Curții de Conturi aduc dovezi despre instituțiile de stat în care se întâmplă acest lucru. De obicei, informațiile cu cifre și nume sunt ignorate de autorități și se împotmolesc în sistemul judiciar, iar Guvernul le ignoră.
În Republica Moldova sunt două instituții ale statului, Curtea de Conturi și Inspecția Financiară, care controlează modul în care sunt cheltuiți banii cetățenilor, descoperind anual cum sume imense sunt irosite sau administrate într-un mod defectuos. Potrivit datelor Curții, anul trecut au fost luate 28 de decizii în privința rapoartelor de audit efectuate la executarea bugetului sau administrarea patrimoniului public de către Guvern, autoritățile locale din Chișinău, Găgăuzia și mai mulet raioane, implementarea reformelor în educație și justiție sau a proiectelor donatorilor de către mai multe ministere.
Bunuri care sunt doar pe hârtie și bani irosiți de către stat
De exemplu, experții au vorbit despre modul incorect de gestionare a peste 6 miliarde de lei în executarea bugetului de stat sau cum Biroul Național de Statistică a declarat achiziționarea a mai multor bunuri în valoarea de 1000.000 de lei refuzând însă să le prezinte. De asemenea, reprezentanții Curții de Conturi au mai scos în evidență faptul că reforma justiției din ultimii ani a fost făcută cu mari nereguli, fiind irosite sume imense.
Totuși, potrivit raportului privind cazurilor de suspectare a fraudelor și a conflictului de interese, au fost pornite trei cauze penale, a fost depistat un caz de conflict de interese și a fost aplicată o amendă de 4.000 de lei. Cele mai multe situații descrise de Curtea de Conturi au fost declarate legale, deși au fost depistate cheltuieli ineficiente fără respectarea legii de 6,3 milioane de lei. Și neregulile găsite la Guvern nu au avut o finalitate prin pedepsirea celor care se fac vinovați. „Procuratura Generală a investigat faptele invocate de auditori și a comunicat pretinsele fapte ilegale ale factorilor de decizie la construcția și investițiile în amplasarea și funcționarea magazinelor duty-Free la punctele de trecere a frontierei au constituit obiectul investigațiilor Procuraturii Anticorupție, care la 04.03.2010 a emis Ordonanța de neîncepre a urmării penale pe faptul dat”, se arată în răspunsul oferit de către procurori.
Majoritatea sesizărilor inspectorilor financiari sunt respinse
În alte cazuri, oamenii legii anunță că au pornit cauze penale sau că faptele se investighează.
Și inspectorii fiscali nu au parte de rezultate mai bune după ce dezvăluie cum banii publici sunt cheltuiți abuziv sau există riscuri de fraudare a acestor resurse financiare, recunoscând chiar ei că 95% din sesizări sunt respinse de către procurori. Astfel, reprezentanții Inspecției Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor au declarat că au depistat în 2015 nereguli privind gestionarea resurselor financiare la întreprinderile de stat sau în care statul are cotă-parte în sumă de 648,7 milioane de lei în timp ce în 2014 suma era de 517,7 milioane de lei. În fața oamenilor legii au ajuns materiale cu încălcări privind irosirea banilor în sumă de 810,6 milioane de lei. Inspectorii financiari mai spun că procurorii resping o mare parte din sesizările acestora motivând că informațiile prezentate „nu conțin acțiuni civile, iar Procuratura este pregătită să acționeze foar când sunt caracteristici penale ale unei neregularități”.
Guvernul ignoră, justiția îngroapă
Potrivit expertului din cadrul Centrului Analitic „Expert-Grup”, Tatiana Savva, din cele 9 decizii transmise de către Curtea de Conturi instituțiilor de drept pe parcursul anilor 2015-2016 au fost pornite 14 cauze penale, patru sunt în examinare și a fost un refuz de pronire a cauzei penale sau a investigațiilor. În același timp, reprezentanta „Expert-Grup” a menționat că auditorii vin cu recomandări foarte multe, însă o mare parte nu sunt aplicate de către instituțiile de stat din cauza incapacității acestor autorități sau a lipsei cadrului legal care ar asigura îndeplinirea acestor recomandări. Tatiana Savva a mai spus că procurorii spun că de multe ori sunt pornite cauze penale în baza informațiilor prezentate de auditori, însă aceste dosare nu a au o finalitate în instanțele de judecată.
„Aici apare cea mai mare problemă a țării – sistemul judecătoresc. Vorbim de corupție și deficiențele în asigurarea funcționării statului de drept. Astfel, dificultățile în activitatea Curții de Conturi și Inspecția Financiară țin de lipsa de interes și de capacitate. Până acum nimeni nu a luat ca bază rapoartele Curții de Conturi. Or, acesta este primul instrument pentru un Guvern în vederea îmbunătățirii situației ce ține de administrarea banilor publici. Niciun prim-ministru nu a venit cu un raport ca să spună câți bani s-au pierdut, ce am făcut și ce nu s-a putut face pentru a elimina această problemă”, a mai spus reprezentanta „Expert-Grup”.
Tatiana Savva a mai spus că auditorii și inspectorii financiari chiar își îndeplinesc obligațiile, însă nu sunt rezultate anume din cauza că în „instanțele de judecată se închide tot”.