Acțiuni și decizii care au surprins și au revoltat societatea, declarații scandaloase și controversate, precum și gafe care au stârnit reacții ironice au marcat cele 7 luni de mandat ale președintelui socialist Igor Dodon. Doar în week-endul trecut șeful statului s-a făcut remarcat prin scrierea greșită a capitalei Iranului (Tegheran în loc de Teheran), profanarea drapelului de stat și sfidarea Constituției.

Igor Dodon și-a prezentat consilierii de la Președinție, 26 decembrie 2016 FOTO Sandu Tarlev

Președintele Igor Dodon a fost învestit în funcție pe 23 decembrie 2016 după ce a câștigat al doilea tur al prezidențialelor care a avut loc pe 13 noiembrie anul trecut. În cele peste 7 luni de mandat, Dodon a întreprins mai multe acțiuni care au fost criticate de guvernare, opoziție sau experți, a comis mai multe erori, unele fiind calificate drept gafe monumentale și a făcut mai multe declarații considerate de o parte a societății ca fiind scandaloase. Astfel, chiar a doua zi de la instalarea sa în fotoliul de șef al statului, Igor Dodon a schimbat denumirea limbii afișate pe site-ul Președinției din română în moldovenească, deși Curtea Constituțională a declarat în 2013, printr-o decizie, că limba de stat este limba română. Decizia lui Dodon a fost criticată în presă și în societate. După ce a schimbat denumirea limbii de pe site, Dodon a decis să scoată și drapelul Uniunii Europene, instalat pe sediul instituției prezidențiale, declanșând un adevărat „război” al drapelelor cu reprezentanții Partidului Liberal care au tot încercat să-l reinstaleze.

De pe fațada clădirii Președinției de pe str. N. Iorga din Chișinău a fost scos drapelul Uniunii Europene imediat după învestirea lui Igor Dodon, 26 decembrie 2016 FOTO Sandu Tarlev

Acțiuni fără precedent în raport cu Tiraspolul care au indignat veteranii

La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 12 decembrie 2016, președintele s-a remarcat printr-o altă acțiune care a stârnit reacții aprinse. Igor Dodon a fost primul președinte care a felicitat un lider nerecunoscut de la Tiraspol cu ocazia obținerii victoriei în cadrul așa-numitelor alegeri prezidențiale din stânga Nistrului, plebiscit calificat drept unul ilegal de către autoritățile de la Chișinău. Ulterior, Dodon a avut pe 4 ianuarie curent o întrevedere cu cel care a devenit șef al administrației ilegale din regiune, Vadim Krasnoselski, făcând din nou ceea ce nici un președinte al Republicii Moldova: a depus flori la monumentul dedicat cazacilor care au luptat în conflictul militar de la Nistru. Gestul a fost criticat dur de veteranii care au participat la războiul din 1992 și de reprezentanții opoziției, fiind considerat ca fiind unul grav și umilitor.

Tot în ianuarie, reprezentanții Președinției conduse de Igor Dodon au ajuns în gura presei când au confundat aniversarea a 167 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu cu împlinirea a 167 de ani „de la trecerea în eternitate” a marelui poet. Comunicatul emis pe 13 ianuarie a fost rectificat pe 14 ianuarie, în ajunul evenimentului. Și la împlinirea a 128 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu s-a făcut remarcat printr-o declarație care a fost criticată, afirmând că poetul „s-a născut pe pământ moldovenesc”.

Declarații scandaloase la întâlnirea cu Putin

În cadrul primei sale vizite în Rusia din ianuarie, Igor Dodon a primit în dar de la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin o hartă medievală a Moldovei și a declarat că „dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, declarația fiind calificată de mass-media și analiști ca fiind un atac la adresa statalității României.

Moldova Mare din 1790 și de ce s-au oprit rușii la Prut în 1812. Cadoul-avertisment al lui Putin

Președintele Republicii Moldova a fost ironizat și luat peste picior atât în presa de la noi, cât și în cea din Rusia după ce a apărut informația că ar fi așteptat 4 ore în anticamera liderului rus, Vladimir Putin cu care stabilise o întrevedere în luna martie curent, deși Dodon a negat acest lucru. Tot atunci șeful statului i-a adus lui Putin sticle din propria colecție de la Cricova, gest care l-a făcut pe președintele Federației Ruse să zâmbească ironic și facă o glumă pe seama lui Dodon. „Adică mi-ați adus în dar ceea ce este al meu”, a comentat Vladimir Putin.

Un alt gest care i-a indignat pe mulți a fost decretul privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova fostului președinte al României Traian Băsescu. Ulterior, tot Dodon este cel care a dat-o în bară după ce a declarat că a făcut acest lucru pentru a nu-i permite lui Băsescu să se implice în politica din Republica Moldova. Avocatul fostului lider de la București a folosit aceste declarații drept probe privind faptul că retragerea cetățeniei a avut loc din motive politice, ceea ce contravine legislației.

UE, nevoită să reacționeze la manipulările lui Dodon

Declarațiile lui Dodon au făcut să stârnească și reacții din partea Uniunii Europene. Astfel, după ce acesta a declarat că Acordul de Liber Schimb cu UE nu a adus nimic bun fermierilor moldoveni, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a prezentat mai multe informații și grafice care arată evoluția exporturilor moldovenești pe piața comunitară, precum și date despre produsele care au cucerit cel mai repede UE. Declarațiile privind anularea examenelor de Bacalaureat, introducerea predării Istoriei Moldovei sau ideea privind obligativitatea studierii limbii ruse în școli a atras critici atât din partea reprezentanților sistemului educațional, cât și din partea istoricilor.

Igor Dodon a fost prins și cu minciuna când a declarat că nu va aproba modificarea sistemului electoral dacă membrii Comisiei de la Veneția vor emite un aviz negativ. De asemenea, șeful statului a fost văzut într-o lumină negativă și din cauza greșelilor din comunicate sau mesajele postate pe rețelele de socializare. Astfel, de exemplu, în scrisoarea emisă în iulie președintelui american Donald Trump, cu ocazia celebrării celei de-a 241-a aniversări a Independenţei SUA, au fost comise mai mai multe greșeli gramaticale. De asemenea, Dodon a fost ironizat când a greșit capitala Turciei, în cadrul vizitei efectuate în această țară pentru a participa la Summitul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, scriind că este Istanbul și nu Ankara.

VIDEO Cum Dodon a mințit în privința avizului Comisiei de la Veneția privind schimbarea sistemului de vot

Ne deorgaitesi” și „Nu vă jucați de-a țara-n bunghi”

Printre declarațiile deocheate pe care le-a făcut Igor Dodon în primele luni de când se află în funcție pot fi amintite cele adresate jurnalistului, Vasile Botnaru: „Stați acolo, serviți ceai și „ne deorgaitesi” (n.r. – traducere din limba rusă „nu vă agitați”). Alte declarații de acest gen au fost adresate guvernării după decizia de a expulza cinci diplomați ruși: „Voi ce credeți, vă jucați de-a țara-n bunghi sau ce?”, „Sovsem strah potereali” (n.r. – traducere din limba rusă „Nu mai aveți frică de nimic?”).

Intenția liderului de la Chișinău de a participa la evenimentele prin care autoritățile ilegale de la Tiraspol sărbătoresc 25 de ani de ani de instalarea trupelor de pacificatori în Transnistria, precum și de a decora mai mulți militari ruși a revoltat participanții la războiul de la Nistru, fostul președinte Vladimir Voronin spunând că este o zi de doliu și că „ei nu-s sănătoși”.

Și vizita recentă a președintelui pe muntele Athos din Grecia a dus la un val de ironie și critici după ce șeful statului a postat mai multe poze în care însoțit de un grup de socialiști se roagă în diferite lăcașuri sfinte îmbrăcați în haine de culoare albă.

Vameș sau fariseu. Ce spun preoții despre vizita lui Dodon pe muntele Athos

Trei greșeli într-un week-end

Week-endul trecut, Igor Dodon a ajuns să fie criticat pentru faptul că a scris greșit capitala Iranului, Tegheran în loc de Teheran, a apărut pe fundalul drapelului de pe care lipsesc anumite simboluri, fiind a doua oară când îl profanează, iar Ziarul de Gardă a remarcat că acesta sfidează Constituția după ce a emis un comunicat în limba rusă după întrevederea cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

Menționăm că șeful statului a avut și eșecuri în această perioadă, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu și-a onorat promisiunea făcută în campania electorală privind anularea „legii miliardului”. De asemenea, Dodon nu a reușit nici să organizeze un referendum planificat pentru luna septembrie în care cetățenii ar fi trebuit să răspundă la patru întrebări și anume la faptul dacă sunt de acord cu anularea „legii miliardului”, acordarea de puteri suplimentare președintelui, reducerea numărului de deputați și introducerea predării obiectului de studiu „Istoria Moldovei”. Curtea Constituțională a dat dreptate Partidului Liberal după ce acesta a depus o sesizare și a invalidat decretul lui Igor Dodon privind organizarea plebiscitului.

3 comentarii

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*