Epopeea pachetului de legi care vizează autonomia UTA Găgăuzia s-a încheiat în ultima ședință a Parlamentului din această sesiune cu adoptarea în lectură finală a două din cele trei documente. Problema găgăuză însă nu pare să fie rezolvată.

În ședința de vineri, 21 iulie, președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Vladimir Kîssa, i-a rugat pe deputații moldoveni să voteze pachetul de legi, care include cele trei proiecte privind lărgirea autonomiei găgăuze. De asemenea, spicherul găgăuz a mai prezentat esența proiectelor elaborate de grupul comun format din deputați moldoveni și găgăuzi. Potrivit acestuia, Găgăuzia trebuie să se bucure de „un nivel special de drepturi”, subliniind că toate cele trei proiecte de legi au fost aprobate de către partenerii internaționali și se bazează pe „experiența altor state europene”. Înainte de prezentarea documentelor, fracțiunea Partidului Liberal a cerut o pauză, dar deoarece a fost refuzată, deputații au părăsit sala în semn de protest.

Declarațiile confuze ale spicherului găgăuz

Pachetul de legi conține numeroase carențe, a observat deputatul George Mocanu care l-a asaltat cu o serie de întrebări pe Kîssa. „Referitor la proiectul nr. 354, care se referă la intrarea și ieșirea localităților din componența Găgăuziei, dar și la schimbare denumirilor localităților, puteți să ne spuneți ce nu vă aranjează în momentul de față sau dacă s-a dorit schimbarea denumirii unei localități și nu s-a putut?”, l-a întrebat Mocanu. Spicherului găgăuz a comunicat că nu există în momentul de față vreo problemă, fără să argumenteze însă necesitatea modificării acestei prevederi.

Voința politică

În intervenția sa deputatul democrat Nicolai Dudoglo și-a lăudat colegii că ar fi găsit voință politică pentru a discuta și a ține cont de doleanțele găgăuzilor. Acesta a mai menționat că în 1994 s-a decis conferirea unei autonomii găgăuzilor și că atunci a fost elaborată și o lege după care funcționează azi UTA Găgăuzia, dar că există totuși unele neclarități ce trebuie clarificate. Dudoglo a mai reamintit și de faptul că o săptămână în urmă a fost deschisă o subzonă economică liberă Comrat-Vulcănești, ceea ce arată încă odată că între Chișinău și Comrat există „o colaborare fructuoasă”. La final, Dudoglo a facut apel la deputați „pentru a sprijini proiectul de lege în forma în care a fost propusă de deputații găgăuzi”. Dumitru Diacov a intervenit, declarând că Partidul Democrat susține adoptarea acestor proiecte de legi.

Tudor Deliu: „Nu văd necesară adoptarea acestor proiecte de legi”

Liberal-democratul Tudor Deliu, cel care s-a ocupat de un studiu aprofundat al funcționării UTA Găgăuzia, după cum a declarat-o chiar el în plen, fiind și autorul unei cărți pe subiectul dat, a declarat că nu vede necesară aprobarea pachetului de legi privind autonomia găgăuză. Mai exact, acesta a făcut referire la proiectul nr. 354 (Prin acest proiect, Comratul consideră necesar ca Găgăuzia să se bucure de un statut special de administrare, diferit de administrarea teritorială din celelalte regiuni ale țării. Mai exact, aceasta ar însemna ca localitățile din autonomie să nu mai fie împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci să aibă un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă, astfel încât să decidă de sine stătător cum să fie organizată administrativ-teritorial regiunea – n.n.), declarând că „prevederile proiectului nu vin deloc să îmbunătățească statutul Găgăuziei, deoarece aceste prevederi sunt deja scrise în Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia și nu văd de ce ar trebui să mai fie menționate în altă parte”. De asemenea, acesta a mai remarcat că articolul 10 al aceluiași proiect „este mot a mot luat din Constituția Republicii Moldova”. Deliu a mai atras atenția asupra proiectul de lege nr. 319 (Documentul are ca scop introducerea în legislația națională a noțiunii de „autorități ale administrației publice locale de nivel special” care să însemne că „Adunarea Populară, Guvernatorul și Comitetul executiv sunt constituite și activează pe teritoriul unității teritorial autonome Găgăuzia, care are un nivel special de administrare pentru soluționarea problemelor cu caracter politic, economic și cultural în interesul întregii populații” – n.n.), adoptarea căruia ar însemna reorganizarea sistemului structurii teritoriale a țării.

Comisiile parlamentare și „mijlocul de aur”

Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, condusă de deputatul Violeta Ivanov, a propus adoptarea documentelor cu unele modificări. Astfel, în ceea ce privește modificarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Găgăuzia va avea un statut special de autonomie, iar competențele privind intrarea/ieșirea localităților în/din componența autonomiei sunt transmise Adunării Populare. Ivanov a menționat că statutul special al Găgăuziei nu îi oferă dreptul Comratului de a avea un nivel separat de guvernare.

„Comratul trebuie să fie sincer cu Chișinăul, nu să semneze acorduri cu separatiștii de la Tiraspol”

Întorși în sală liberali au intervenit prin deputatul Ion Casian. Acesta a declarat că „Parlamentul își concentrează atenția asupra unor proiecte care nu sunt de o importanță majoră”, ținând să precizeze de asemenea că „adoptarea acestui pachet de legi nu va ajuta cu nimic locuitorii Găgăuziei”. Casian a mai menționat că „adoptarea acestor proiecte au un scop politic” și că prin intermediul pachetului de legi „deputații găgăuzi vor să arate locuitorilor autonomiei că au făcut ceva, iar unii deputați moldoveni să demonstreze partenerilor externi că au înregistrat succese”. Deputatul liberal a amintit și despre vizita președintelui APG, Vladimir Kîssa, la Tiraspol, pe 5 iulie, când a semnat „un acord de colaborare”, sfidând astfel Constituția Republicii Moldova. Ion Casian a concluzionat că adoptarea acestor proiecte de lege ar însemna, de fapt, susținerea separatismului.

„Consensul” pentru Găgăuzia

Potrivit deputatului Cornel Dudnic, adoptarea pachetului de legi, în forma în care a fost prezentat de democrata Violeta Ivanov, este „o cale de mijloc și consensul necesar”. „La una din reuniunile grupului de lucru au fost dezbateri aprinse. Și noi, și colegii din Găgăuzia a trebuit să facem un pas înapoi”, a spus Dudnic. De asemenea, Dudnic nu a ezitat să-i pomenească pe socialiști, arătând cu degetul că din cauza lor nu a fost adoptat și altreilea proiect în lectură finală. „Din cauza că socialiștii, care au obținut 99% din voturile găgăuzilor la ultimile alegeri și care se laudă mereu cât de tare iubesc Găgăuzia, au găsit un motiv să părăsească sala de ședințe, din lipsa numărului suficient de voturi, nu vom putea vota cel mai important proiect de lege cu privire la acordarea unui statut special Găgăuziei”, a conchis Dudnic. Proiectul la care face referire Dudnic prevedea ca Parlamentul să poată face modificări la Legea privind statutul autonomiei numai cu un aviz pozitiv al APG. În textul final s-a decis ca avizul să nu fie obligatoriu, dar ca în cazul unei astfel de modificări Parlamentul să se consulte cu deputații de la Comrat.

 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*