Găgăuzii și dragostea față de Rusia. Evoluție istorică

Faptul că între micul popor de origine turcică, găgăuzii, și Federația Rusă există relații foarte bune este arhicunoscut. Mulți politologi afirmă că UTA Găgăuză, alături de Transnistria, este o piatră pe care Rusia a legat-o la gâtul Republicii Moldova. De asemenea, se vehiculează faptul că găgăuzii ar „dansa” în funcție de cum se „cântă” la Moscova.

De asemenea, conform noilor realități geopolitice și geostrategice din regiune, se pare că găgăuzii au un rol cheie în menținerea influenței rusești. De unde totuși aceste relații strânse între cele două popoare, asta dacă ne gândim că din punct de vedere etnologic și lingvistic nu au nici o tangență? Când au existat primii germeni ai prieteniei dintre cele două popoare și cum au evoluat ele?

Găgăuzii și Imperiul Bizantin

Acest popor paradox în istorie (fiind alături de ciuvași singurul popor turcic de religie creștină) își face intrarea în istoria Europei cu ajutorul bizantinilor. Astfel, cronicile bizantine menționează faptul că în anul 1065 ar fi trecut Dunărea circa 600 de mii de oguzi (strămoșii găgăuzilor) și cu încuviințarea împăratului bizantin s-ar fi așezat în zona Varna-Cavarna. Ei se vor integra foarte bine aici, unde se vor converti la creștinism. De acum încolo, devenind un popor foarte credincios și fidel în totalitate puterii de la Constantinopol. Astfel, deja în anul 1071 se menționează prezența unui număr important de oguzi în armata împăratului bizantin Roman al IV-lea Diogenes, care cu 100.000 de soldați va porni o expediție împotriva seldjucilor (la fel un popor turcic) conduși de Alp Arslan. De la începuturi și până la cucerirea Imperiului Bizantin, găgăuzii vor rămâne mereu fideli puterii centrale, care le-a oferit un loc de trai.

Pe la jumătatea secolului al XIV-lea se pare că va apărea chiar un stat găgăuz, condus de Dobrotici, ce va juca un rol important în regiune, având chiar și propria Mitropolie ortodoxă, la Varna, care va depinde direct de Patriarhia de la Constantinopol și de cea de la Târnova, mult mai apropiată, cum ar fi fost logic. Găgăuzii vor intra și ei sub dominație otomană la începutul secolului al XV-lea, când turcii vor ajunge la Dunăre. Ei vor fi unul dintre cele mai persecutate popoare din imperiu, asta și din cauza că erau considerați niște trădători, o rușine a neamurilor turcice ce au trădat religia musulmană.

Rusia, Bizanțul și a III-a Romă

Odată cu cucerirea Constantinopolului de către Mehmed al II-lea Fetih, care a însemnat și dispariția culturii bizantine, Rusia va începe ușor, ușor să devină cea mai importantă putere ortodoxă din lume. În timpul lui Petru cel Mare, dar mai ales în timpul domniei Ecaterinei a II-a, Imperiul Rus (titulatura oficială din anul 1721) se va remarca ca o putere europeană importantă. Astfel, scopul tuturor țarilor ruși de acum încolo va fi de a cuceri cele 2 strâmtori: Bosfor și Dardanele, autointitulându-se în același timp și moștenitoare directă a Imperiului Bizantin, dar și apărătoarea creștinilor din întreg teritoriul Imperiului Otoman. Titulatura de moștenitoare a Bizanțului este argumentată de căsătoria, în anul 988, între cneazul Rusiei Kievene, Vladimir I, și prințesa Ana de Bizanț, iar drept consecință rușii se vor creștina.

Găgăuzii și dragostea față de Rusia

Găgăuzii vor nimeri, la început, incidental (asta dacă ne gândim că la început nu erau diferențiați de bulgari) sub influența rusească. Istoria relațiilor directe dintre cele două popoare începe în secolul al XVIII-lea, ca urmare a declanșării unei serii numeroase de războaie ruso-turce: 1735-1739, 1768-1774, 1787-1791 și 1806-1812. Popoarele asuprite Imperiului Otoman, mai ales cele creștin ortodoxe, își manifestau o simpatie față de Imperiul Rus, cel care era într-o expansiune continuă, asumându-și rolul de apărător al ortodoxismului – A 3-a Romă. De fiecare dată când Imperiul Rus ataca Imperiul Otoman, rușii făceau un apel către popoarele creștine din Balcani, pentru a susține țarul, iar în schimb li se promitea emanciparea națională.

Așa s-a întâmplat și în anul 1768, atunci când Ecaterina a II-a a lansat un apel către creștinii din Balcani, pentru a se răzvrăti împotriva otomanilor. Astfel, rușii aveau intenția de activa „Calul Troian” din interiorul imperiului. Răscoala începută în Muntenegru în 1768 se va extinde rapid în Albania, Macedonia, Bosnia, Bulgaria și Herțegovina. Se pare că la aceste răscoale au participat și un număr însemnat de găgăuzi. Drept răsplată creștinii din Balcani vor fi colonizați pe teritoriul Imperiului Rus, ca urmare a „ucazului” din 1751.

Colonizarea în Bugeac

De acum încolo se va crea o legătură strânsă între găgăuzi și Imperiul Rus. Mai târziu, după anexarea Basarabiei, ei vor fi colonizați în Bugeac, acolo unde vor primi o mulțime de privilegii și unde își vor dezvolta propria cultură. Găgăuzii consideră astfel până în zilele noastre că sunt datori moral rușilor, care i-au salvat de sub jugul turcesc. Și pe bună dreptate, deoarece migrația găgăuzilor pe teritoriul Imperiului Rus a însemnat și conservarea culturii și limbii găgăuze, mai ales că aici se vor așeza compact, ocupând satele abandonate de tătarii nogai, în urma strămutării lor din Bugeac. Un singur moment în istorie aduce cele două popoare în tabere diferite: revolta găgăuză din 1907, când se înființează o Republică Găgăuză la Comrat. Revolta a fost înăbușită, iar cei vinovați – pedepsiți aspru.

În rest, găgăuzii au transferat acea fidelitate pe care o aveau față de Imperiul Bizantin către Imperiul Rus, manifestată parcă de o dorință de a fi protejați mereu de un frate mai mare. Găgăuzii au asimilat atât de bine cultura și limba rusă, încât uneori în Moldova mai este folosit termenul de „găgăruși”, aluzie la fidelitatea, uneori dusă la extreme, pe care o au găgăuzii față de ruși. Relațiile strânse nu vor dipărea prea curând, poate chiar niciodată, iar cei care vor încerca cumva să-i îndrepte pe găgăuzi împotriva națiunii rusești, va face o muncă inutilă.

Găgăuzii au fost dintotdeauna aproape de Rusia și vor susține toate interesele rusești în zonă, iar la alegeri, fie ele parlamentare, prezidențiale, bașkanale sau locale găgăuzii vor alege în marea lor majoritate candidații proruși.