Germania a convins Chișinăul să accepte pretențiile Tiraspolului. Transnistrenii tot nu sunt mulțumiți

Chișinăul va recunoaște numerele de înmatriculare ale automobilelor înregistrate în stânga Nistrului și va accepta diplomele universitare emise de Tiraspol, conform înțelegerilor stabilite în cadrul negocierilor în formatul 5+2 de la Berlin din 2-3 iunie 2016. Șeful în exercițiu al OSCE, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, aflat la Chișinău, a vorbit că este vorba de mici pași utili Republicii Moldova. La rândul său, premierul Pavel Filip a declarat că identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean presupune „o combinație de flexibilitate, înțelepciune și conștientizare a interesului național – toți trei factori de care actualul guvern este conștient”.

În cadrul conferinței de presă a lui Steinmeier și Filip, șeful Guvernului de la Chişinău a confirmat hotărârea „fermă” a autorităților de a contribui efectiv la realizarea prevederilor protocolului de la Berlin atât în grupurile de lucru pentru întărirea încrederii, cât şi la nivelul reprezentanţilor politici în vederea atingerii unor înţelegeri concrete.

Protocolul de la Berlin, acceptat în totalitate de Chișinău

„Am înregistrat progrese. Am discutat despre subiectul ce vizează circulaţia automobilelor cu numere de înmatriculare în partea stângă a Nistrului la nivel internaţional, recunoaşterea actelor de învăţământ emise de Tiraspol pe teritoriul ţărilor străine şi domeniul telefoniei. Totuşi, am stabilit că o atenţie sporită vom atrage problemelor socio-economice cu care se confruntă cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului”, a susţinut şeful Cabinetului de miniştri, citat de Moldpres.

„Printre obiectivele principale se mai numără eliminarea obstacolelor privind libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, asigurarea funcţionării eficiente a şcolilor cu predare în baza grafiei latine, asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole, precum şi deschiderea podurilor din preajma localităţilor Gura Bîcului – Bîcioc. Totodată, am reiterat interesul nostru de reluare a discuţiilor în formatul 5+2 pe chestiuni politice bazate pe elaborarea statului juridic al regiunii transnistrene ca parte componentă a R. Moldova”, a mai spus Filip.

Suveranitatea Republicii Moldova va fi respectată

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Frank-Walter Steinmeier, a specificat că primordial s-a discutat despre problemele sociale. „Trebuie să avem grijă să fie asigurată liniştea în ţară. Protocolul semnat la Berlin are la bază o foaie de parcurs care urmează să fie îndeplinită. Astăzi am constatat că realizările au evoluat. Suntem siguri că aceste discuţii vor duce la obţinerea succeselor, fiind gata să depunem tot efortul necesar pentru soluţionarea conflictului”, a menţionat Frank-Walter Steinmeier.

Steinmeier: Chișinăul nu a cedat

„Depunem eforturi ca să revigorăm procesul de comunicare (dintre Chișinău și Tiraspol – n.n.). Discuțiile trebuie să le umplem cu substanță – să ne mișcăm spre realizarea sarcinilor dificile. Am vorbit despre recunoașterea diplomelor universitare și plăcuțele de automobile din Transnistria. Sunt sigur că discuțiile bune pe care le-am început vor fi duse la final cu succes. Noi vorbim în baza înțelegerii noastre comune – respectarea integrității și suveranității Republicii Moldova, numai în cadrul căreia poate fi stabilit un statut special al Transnistriei”, a mai comentat oficialul german.

Steinmeier nu a fost de acord cu unii analiști, potrivit cărora autoritățile de la Chișinău au cedat în fața Tiraspolului. „N-am avut asemenea impresie. Faptul că nu am ajuns la o soluție nu înseamnă că cedăm. Fiecare pas mic ce se face nu doar că este bun pentru ambele părți, dar este util și pentru suveranitatea Moldovei”, a spus acesta.

Conflictele „înghețate” se pot dezgheța

Șeful în exercițiu al OSCE a reiterat că diferendul transnistrean poate fi soluționat dacă regiunii din stânga Nistrului i se va oferi un statut special în cadrul Republicii Moldova. Steinmeier a isnistat asupra faptului că acest subiect trebuie rezolvat cât mai curând, deoarece există riscuri ca astfel de conflicte „înghețate” să devină destul de „fierbinți”.

„OSCE trece prin multe provocări, apar noi conflicte în timp ce cele vechi rămân nerezolvate. Noi numim conflictele vechi – din Osetia de Sud, Nagorno-Karabah, Transnistria – ca fiind „înghețate”, dar întotdeauna există riscuri ca acestea să devină destul de fierbinți. Nagorno-Karabah este un exemplu. De aceea, președinția germană a OSCE își dorește soluționarea acestora”, a declarat ministrul de Exeterne de la Berlin.

Despre soluțiile pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului a discutat și spicherul Andrian Candu în cadrul întrevederii cu diplomatul german. Andrian Candu s-a referit și la activitatea desfășurată de Platforma parlamentară de consultare și control parlamentar pentru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova în vederea oferirii unui sprijin politic și legislativ negociatorilor. Acesta a amintit despre documentele pe care autoritățile vor să le adopte în perioada următoare: conceptul asupra statutului special, legislația tranzitorie pentru a consolida mandatul negociatorilor și eventuale acțiuni incluse într-o foaie de parcurs pentru reglementarea conflictului transnistrean.

„Suntem în căutarea unor soluții viabile pentru reglementarea conflictului transnistrean prin implicarea reprezentanților din Parlament, Guvern, societate civilă, experți și parteneri de dezvoltare. Există o bună perspectivă și sperăm ca anul viitor să fie un an al oportunităților”, a declarat Andrian Candu.

Candu, pe urmele istoriei

Potrivit comunicatului Legislativului, Andrian Candu i-a oferit ministrului de Externe al Germaniei o cutie ce conține jurnalele personale a doi cetățeni germani, cu însemnări din perioada 1941-1945.

„Cele cinci carnețele cu înscrierile zilnice a doi cetățeni germani au o valoare istorică, dar și umană, cuprinzând descrierea a 5 ani din viața acestora și pagini despre o relație personală. Aceste jurnale erau în posesia unui locuitor al Chișinăului, care ni le-a dăruit pentru a le transmite autorităților germane. Ne vom bucura dacă veți reuși să găsiți rudele sau urmașii autorilor acestor jurnale și ei ar veni să viziteze Republica Moldova pentru a cunoaște locurile pe unde au fost strămoșii lor”, a precizat spicherul.

Frank-Walter Steinmeier s-a deplasat și la Tiraspol. Până la ora 19:30 nici Ministerul Afacerilor Externe din Germania, nici Misiunea OSCE la Chișinău nu a emis vreun comunicat de presă despre vizita oficialului german.

Transnistrenii sunt nemulțumiți

Atât „președinția”, cât și „guvernul” de la Tiraspol au atenționat în comunicatele publicate pe site-urile lor că cea mai mare problemă în prezent este circulația mărfurilor pe calea feroviară. Autoritățile nerecunoscute din Transnitria i-au cerut lui Steinmeier să facă presiuni asupra Chișinăului, iar această problemă să-și găsească o soluție în cadrul unei ședințe extraordinare în formatul 5+2 dedicată exclusiv circulației mărfurilor.

Vitali Ignatiev, reprezentantul politic al Tiraspolului, a acuzat Chișinăul că nu-și dorește îmbunătățirea relațiilor cu stânga Nistrului. „Noi am spus că Transnistria este gata să discute orice subiecte și să meargă la compromis, dar partea moldovenească politizează orice chestiune, încercând să câștige dividente politice și să-și extindă statutul juridic peste Transnistria”, a spus Ignatiev. În acelașiș context, Tiraspolul i-a spus șefului OSCE în exercițiu că vrea un mecanism prin care să fie garantată realizarea înțelegerilor de la Berlin în baza propunerilor Federației Ruse.