GRAFIC Cum au prezis sondajele rezultatele alegerilor din perioada 2001-2016

Unor partide li s-au dat puține șanse să acceadă în Parlament sau chiar deloc, iar altele au obținut rezultate total diferite în scrutinele care au avut loc în perioada 2001-2016. Așa a arătat tabloul prezis de sondaje comparativ cu ce am avut după alegeri, însă sociologii au o explicație.

Alegeri FOTO: Sandu Tarlev

Barometrul Opiniei Publice este singurul sondaj care a fost realizat constant de către Institutul de Politici Publice în Republica Moldova începând cu anul 1998 și până în prezent. O analiză a rezultatelor obținute în urma chestionării alegătorilor arată cât de aproape de adevăr este reflectată opțiunea acestora în configurația Parlamentului și scorul obținut de către partidele politice la alegerile organizate în perioada 2001-2014 sau candidații la prezidențiale pentru care cetățenii au votat în 2016.

PPCD nu trece în sondaje, dar trece la alegeri

Astfel, de exemplu, în urma parlamentarelor din februarie 2001, au ajuns aleși ai poporului membrii Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM), cu 50,07% din sufragii, ai Blocului electoral „Alianța Braghiș” (13,36%) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), cu 8,24 la sută din voturi. Sondajul BOP arăta în ianuarie 2015 că partidele care ar accede în Parlament ar fi PCRM (39%) și „Alianța Braghiș” cu 10% din opțiunile alegătorilor. În noiembrie 2001, același studiu arăta că PPCD ar atrage 5% din voturile cetățenilor, adică oricum nu ar acumula numărul necesar pentru a trece pragul electoral care era de 6%.

În 2005, sondajul arăta în decembrie că PCRM ar obține 31% din voturi, PPCD – 6,6% din voturi, Partidul Alianța „Moldova Noastră” (AMN) – 5,9%, Partidul Democrat din Moldova – 5,6% și Partidul Social Liberal – 2,7%. Ultimele trei care au format Blocul electoral „Moldova Democrată” pentru a participa la alegerile din 6 martie 2005 și au obținut scorul de 25,83%, iar cumulativ în sondaje acumulau 14,2%. Preferințele alegătorilor au fost orientate atunci încă spre PCRM (45,98%) și PPCD (9.07%).

Când au coincis cel mai mult datele

Cel mai apropiat tablou al rezultatelor alegerilor de opțiunile electorale declarate în sondaj de către cetățeni a putut fi observat în urma parlamentarelor din 2009 și 2010. Astfel, rezultatele plebiscitului din 5 aprilie 2009 au dus la prezența în Legislativ a PCRM-ului (49,48%), PL-ului (13,13%), PLDM-ului (12,43%) și a Alianței „Moldova Noastră” (9,77%). În același timp, datele BOP-ului arătau că topul partidelor care conducea în opțiunile electorale ale alegătorilor era format din PCRM (36,2%), PLDM (8,3%), PL (8,2%) și AMN (5,4%).

De asemenea, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 2010, cifrele nu sunt foarte diferite, iar sondajul „a prezis” cine va ajunge să facă parte din noul Legislativ. Potrivit sondajului, era vorba de PCRM (25,6%), PLDM (21,4%), PD (9,9%) și PL (8,6%).

Realitatea din sondaje și cea de la alegeri

Totuși, cel mai mare decalaj dintre rezultatele alegerilor și cifrele prezentate în urma chestionării alegătorilor a fost înregistrat în 2014. În cadrul publicării datelor BOP din noiembrie 2014, cinci partide urmau să obțină victorie în cadrul plebiscitului: PCRM (14%), PLDM (14%), PDM (12%), Partidul politic „Patria” (8%), PL și PSRM care erau cotate cu câte 7% din voturi. După eliminarea din cursă a partidului „Patria”, reprezentat de Renato Usatîi, principala surpriză a venit din partea Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), dar și din partea procentajului acumulat de alte formațiuni politice care au participat. Astfel, deși potrivit, PSRM urma să acumuleze 7% sau puțin peste pragul electoral, partidul a obținut cele mai multe voturi – 20,51% din total. PLDM a acumulat 20,16% din sufragii, PCRM – 17,48%, PD – 15,8%, iar PL – 9,67%.

În cazul alegerilor prezidențiale din 2016 se atestă un decalaj semnificativ dintre cifrele care apar în fața candidaților la alegeri după ce moldovenii au răspuns la întrebarea privind care este personalitatea politică pe care o văd în funcția de șef al statului. Barometrul, publicat în octombrie 2016, arăta că 23,4% ar opta pentru Igor Dodon, 9,4% pentru Maia Sandu, 7,3% pentru Marian Lupu, 6,7% pentru Andrei Năstase, 4,5% pentru Renato Usatîi, 2,3% pentru Dumitru Ciubașenco, iar 1,8% pentru Iurie Leancă. După retragerea lui Marian Lupu și Andrei Năstase, cei care au acumulat cele mai multe voturi, în cadrul primului tur al scrutinului, care a avut loc pe 30 octombrie 2016, au fost Igor Dodon (47,98%) și Maia Sandu (38,71%), numărul cetățenilor care i-au ales pe cei doi politicieni fiind de 2 și, respectiv, 4 ori  mai mare față de cel arătat în sondaj. Dumitru Ciubașenco a primit 6,03% din voturi în timp ce sondajele arătau de 3 ori mai puțin, iar Iurie Leancă – 3,11%.

Menționăm, totuși, că 17% dintre cei chestionați de către realizatorii BOP-ului referitor la opțiunea de vot în cadrul prezidențialelor au spus că nu vor vota, iar 22,5% au răspuns că nu știu sau nu răspund.

Explicația sociologilor

Sociologul Doru Petruți răspundea la mai multe întrebări legate de realizarea sondajelor, în cadrului unui interviu realizat de expertul Dionis Cenușă, prin care scotea în evidență faptul că electoratul din Republica Moldova este unul foarte reactiv, deoarece anume ultimele două săptămâni sunt decisive și 15%-20% știu cu cine o să voteze. „După părerea mea, partidele care ar avea șanse reale să treacă pragul electoral, ar trebui totuși să apară cu 3 sau 4 la sută și în sondaje, dacă ar avea o putere și o distribuție relativ uniformă ( n.r. – a voturilor celor care erau indeciși)”, remarca atunci Doru Petruți, adăugând că „sondajele por măsura declarații, dar nicidecum nu frauda electorală sau tendința anumitor partide de a cumpăra voturi”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *