30
nov.
2017

GRAFIC Lupta împotriva corupției după comuniști: cei cu putere scapă nepedepsiți și doar câteva persoane ajung după gratii

Datele Centrului Național Anticorupție din ultimii ani, dar și rapoartele Procuraturii din perioada 2008-2016 arată că, indiferent de milioanele de euro și dolari investite în Justiție, cei implicați în acte de corupție pot sta liniștiți pentru că nimic nu s-a schimbat în ultimii ani față de perioada când la putere erau comuniștii. Deși autoritățile vorbesc despre strategii și planuri, din miile de cazuri investigate și transmise instanțelor de judecată, majoritatea persoanelor vizate se aleg cu amenzi sau privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o anumită perioadă de timp, ceea ce, de altfel, se atesta și în urmă cu 8 ani.

În afară de oficiali europeni și experți internaționali, care au vorbit despre pedepse mai ferme și sancțiuni mai aspre pentru combaterea corupției, documentul privind Strategia națională anticorupție pentru anii 2011-2016 prevede ca obiectiv descurajarea actelor de corupție. „Amendarea legislației în vederea tragerii la răspundere penală a membrilor organelor decizionale colective, revizuirea sistemului de sancționare a persoanelor implicate în cazuri de corupție prin asigurarea unui efect descurajant. (…) Aplicarea pedepsei sub forma de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, complementar la pedeapsa principală”, își propuneau atunci autoritățile.

Sute de dosare și doar câțiva vinovați după gratii

În timp ce chiar peste Prut au ajuns după gratii zeci de nume grele din politică sau din business pentru acte de corupție, o analiză a cifrelor care arată rezultatele obținute de procurorii anticorupție în perioada 2008-2016 privind dosarele prezentate judecătorilor și numărul persoanelor condamnate la închisoare cu executare demonstrează că starea de lucruri a rămas aceeași.

De exemplu, în 2008 din cele 286 de dosare penale care ajungeau pe masa judecătorilor, 14 infractori erau condamnați la închisoare cu executare. De asemenea, oamenii legii au pornit urmărirea penală în 2009 în 1.065 de situații pe fapte de corupție, iar magistrații au aplicat pe parcursul unui an 534 de sentințe pentru astfel de infracțiuni dintre care zece persoane au ajuns după gratii.

NOTĂ: Datele pentru cauzele penale demarate în anul 2008 lipsesc Grafic: moldNova.eu

Potrivit rapoartelor prezentate de Procuratura Generală, anul trecut au fost inițiate proceduri de urmărire penală privind 269 de cauze penale, fiind transmise judecătorilor 78 de dosare. Tot anul trecut, au fost pronunțate 228 de sentințe în dosarele de corupție examinate dintre care 19 persoane s-au ales cu închisoare cu executare reală. Datele mai arată că și în 2015 au fost demarate 172 de cauze penale, iar în atenția judecătorilor au ajuns 43 de persoane. Magistrații au aplicat pe parcursul aceluiași an 290 de sentințe pentru corupție, iar 26 de persoane au fost încarcerate, reprezentând un număr record pentru ultimii ani de „luptă aprigă” împotriva corupției. Cel mai mic număr de infractori care și-au executat pedeapsa cu închisoare pentru corupție a fost înregistrat în 2010 (patru persoane), 2011 (șase persoane) și 2014 (șapte persoane).

Grafic: moldNova.eu

Informațiile prezentate de Centrul Național Anticorupție (CNA) arată un tablou similar în ceea ce ține de cauze penale demarate, cele transmise magistraților și sancțiunile aplicate. „CNA a gestionat anul trecut 2.148 de cauze penale dintre care 612 de cauze penale au fost duse la bun sfârșit, 259 în privința a 325 de persoane au fost date pe mâna justiției, restul au fost încetate din diferite motive”, se arată în raportul de activitate al instituției pentru anul 2016.

Potrivit Centrului, magistrații au luat decizii de condamnare în 84% din cazurile examinate, iar în 20% dintre acestea au emis sentințe de condamnare cu închisoare cu executare. Fără a da numărul acestora, CNA mai anunță că în anii precedenți procentul era și mai mic: 16% în 2015 și 13% în 2014 din 80% de dosare examinate. Cele mai multe persoane care comit acte de corupție activează în sectorul public, nivelul de corupție fiind mai mare cu 28% față de anul 2015.

Procurorii și ofițerii anticorupție arată cu degetul la justiție

Majoritatea deciziilor privind pedepsirea persoanelor acuzate de corupție vizează amenzi sau privarea dreptului de a ocupa funcții publice pe parcursul unei anumite perioade de timp, ceea ce denotă că, totuși, cei mai mulți funcționari nu plătesc cu închisoarea pentru faptele comise. De cele mai multe ori, numărul persoanelor achitate este mai mare decât al celor care ajung după gratii pentru astfel de infracțiuni. De exemplu, referitor la faptul că mai multe persoane au fost eliberate de răspundere penală și au fost sancționate contravențional, procurorii anticorupție remarcau că aceste practici sunt negative și sunt conforme directivelor stipulate în recomandările Grupului de state contra corupției GRECO.

Și CNA s-a referit la faptul că persoanele publice corupte scapă cu pedepse ușoare. „Un aspect important, supus analizei de către Centru, l-a constituit și practica judiciară privind aplicarea pedepselor pe cauzele de corupție. În perioada 2014 – 9 luni 2015, pedeapsa cu privare de libertate cu executare reală este aplicată doar într-un singur caz din șase. Amenzile penale sunt aplicate de instanțele de judecată doar în două din trei cazuri, mărimea acestora fiind invers proporțională cu mărimea mitei. Doar pentru 2/3 din persoanele publice, condamnate pentru acte de corupție, li s-a aplicat pedeapsă cu privare a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate, ceea ce permite fiecărui al treilea condamnat să revină la locul de muncă în serviciul public”, subliniau reprezentanții Centrului.

Funcționarii corupți plătesc amenzi de mii de lei

Deși perchezițiile ofițerilor și procurorilor anticorupție din ultimii ani anunțau dosare grele privind cazuri de corupție, rezultatele a fost cu mult sub așteptări. De exemplu, fostul viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, anchetat penal într-un dosar privind trafic de influență, s-a ales doar cu o amendă. Un alt caz recent este cel care îl are în prim plan pe fostul viceministru al Economiei Valeriu Triboi, vizat într-un dosar de corupție, care a fost „pedepsit” cu o amendă de 37.000 de lei. De asemenea, fostul șef al direcției transport din Capitală Igor Gamrețchi, acuzat de corupție în dosarul „parcărilor cu plată” a scăpat cu 3 ani de închisoare cu suspendare, deși cerea 2 milioane de euro de la firma care urma să amenajeze parcările respective. Menționăm și despre cazul viceprimarului Nistor Grozavu, acuzat în același dosar, care se află bine-mersi în unul din fotoliile de conducere ale Primăriei municipiului Chișinău.

O situație și mai interesantă este cea care se referă la primarul de Orhei, Ilan Șor, care a declarat că i-a oferit 500.000 de dolari fostului premier Vlad Filat pentru a-i favoriza compania într-un proces judiciar, iar acum se plimbă nestingherit prin orașul pe care-l conduce și se comportă de parcă nu ar fi comis nicio infracțiune.

CITIȚI ȘI:

Menționăm că Uniunea Europeană a oferit zeci de milioane de euro Republicii Moldova pentru reforma justiției și a renunțat să o facă după ce s-a convins că autoritățile nu și-au onorat angajamentele. Și lupta cu corupția s-a bucurat de finanțare de milioane de euro și milioane de dolari din partea UE și a Guvernului SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *