Gunoaiele din cana cu apă. Râurile otrăvite care bagă oamenii în boală

Victor are 11 ani. L-am cunoscut în secția Boli Infecțioase din orașul Cantemir. Băiatul stătea încovoiat pe un pat îngust și gemea de durere, fiind internat de urgență cu diagnosticul Hepatita A. Era ora 13.00, iar prânzul adus de infirmieră stătea neatins. Copilul se zvârcolea tot timpul, pentru ca măcar puțin să-și astâmpere durerile.

Alături de el stătea mama sa. Maria ne-a povestit că fiul său până acum nu a avut probleme de sănătate. Ea spune că Victor nici măcar iarna nu prea răcește, iar la spital îl aduce doar pentru a-i face vaccinurile. „De Paștele Blajinilor, Victor a venit de la joacă cu dureri în burtă. Eu m-am gândit că a mâncat fructe verzi și de asta îl doare. Marți a început să aibă grețuri. Astăzi am decis să mă adresez la medic cu gândul că a mâncat ceva stricat”, a declarat Maria.

Olga Hâțu, medicul de la secția internare, zice că băiatul posibil s-ar fi infectat cu Hepatita A, menționând că o cauză ar putea fi apa contaminată din fântână. „În urma investigațiilor pe care le-am făcut am stabilit că băiatul are Hepatită A acută. Ecografia a arătat că tânărul are ficatul mărit, la moment pacientului i se administrează un tratament foarte serios”, a spune medicul.

Gunoiștea de la Cantemir, 10 aprilie 2016 FOTO Veronica Tabureanu
Gunoiștea de la Cantemir, 10 aprilie 2016 FOTO Veronica Tabureanu

Gunoiștea de la Cantemir, principalul factor de poluare a apei

La marginea orașului Cantemir, la 50 metri distanță de râul Tigheci, de mai mult de 10 ani este amplasată o gunoiște. Mormane de deșeuri stau împrăștiate, vântul duce mirosul de produse alterate. Norii de fum negru se ridică în aer. Vacile pasc prin gunoi rumegând alimente în putrefacție. Uneori poți zări câte un om care mai răscolește prin obiectele aruncate aiurea. Mii de pungi stau spânzurate prin copaci, iar în râul Tigheci sunt tot felul de deșeuri care ajung acolo direct din gunoiște.

Legea privind deşeurile de producţie şi menajere prevede că gropile de gunoi pot fi acceptate doar la distanţe mari – 500-1000 de metri faţă de surse de apă, iar terenul depozitului trebuie pregătit pentru a evita poluarea apelor freatice şi a apelor de suprafaţă. Gropile de gunoi trebuie izolate cu un gard înalt.

Dumitru Vrabie, medic la Centrul de Sănătate Publică din Cantemir, spune că a avertizat în nenumărate rânduri autoritățile publice locale despre groapa de gunoi.

„Există legea deșeurilor care spune că suprafața terenului unde există deșeuri trebuie să fie izolată de mediul înconjurător pentru ca să nu fie contaminate apele freatice și cele de suprafață. Deoarece apele freatice ajung în fântâni, iar oamenii o beau. Există riscul de contaminare care poate aduce urmări grave”, zice Vrabie.

Râul Tigheci, plin cu deșeuri în urma unei furtuni, 10 aprilie 2016 FOTO Veronica Tabureanu
Râul Tigheci, plin cu deșeuri în urma unei furtuni, 10 aprilie 2016 FOTO Veronica Tabureanu

Apa poluată a râului Tigheci ajunge în fântâni

Copilul infectat cu Hepatita locuiește în satul Stoianovca. Satul este amplasat la un km distanță de gunoiștea de la marginea orașului Cantemir. Râul curge direct pe lângă Stoianovca, iar mai apoi apa lui ajunge în Prut. Conform rezultatelor publicate în 2014 de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, s-a înregistrat o înaltă poluare cu nitriți și nitrați a apei râului Tigheci, aceste substanțe fiind calificate printre cele mai periculoase pentru organismul uman fiind admisibile doar cantități foarte mici de 0,2-0,4 mg la un litru de apă. În probele prelevate s-au înregistrat de nouă ori mai mulți nitriți. La fel se întâmplă și cu nitrații care depășesc de patru ori norma admisibilă.

Eugeniu Surdu, medic igienist de la Cantemir spune că nitrații și nitriții sunt componenți naturali ce provin din mineralizarea substanțelor organice de origine vegetală și animală și a microorganismelor existente în sol. „Nitrații afectează organismul până la 80%, însă nitriții sunt cei mai toxici, consumul de apă cu nivel ridicat de nitraţi și nitriți poate afecta capacităţii celulelor de a transporta oxigenul prin sânge, iar dacă nimeresc în cantități mari pot provoca boli ale aparatului digestiv cum este Hepatita A și boli ale aparatului circulator”, spune medicul.

Ana Manoilă, locuitoare a satului Stoianovca, îmi povestește că de mult timp nu mai consumă apa din fântână în stare naturală, deoarece suferă de Hepatita B, iar apa poluată îi dăunează la ficat. „Eu de 5 ani nu beau apă direct din fântână. Mai întâi o fierb și mai apoi o beau. Medicul mi-a apus că apa din fântână și izvor îi murdară, iar ficatul se mărește”, a spus femeia.

Maria Sandu, doctor în chimie analitică la Academie de Științe, explică de ce gunoiștea din apropierea râului Tigheci poate afecta sănătatea oamenilor. „Există legea apelor comunicante care demonstrează că pânzele de apă formează o rețea. Dacă în preajma râului este o sursă de poluare, în timpul unei ploi totul nimerește direct în apă, întrucât sursele de apă contactează între ele – toată mizeria ajunge în fântâni”, a menționat Maria Sandu.

Animalele domestice deseori ajung să pască prin gunoaie FOTO Veronica Tabureanu
Animalele domestice deseori ajung să pască prin gunoaie FOTO Veronica Tabureanu

Calitatea apei din fântâni s-a înrăutățit, iar numărul de focare de contaminare este în creștere

Eugeniu Surdu spune că potrivit analizelor efectuate asupra apelor din fântâni din raion, în ultimii ani s-a identificat o schimbare totală în calitatea apei.„Dacă cu 35 de ani în urmă jumătate din fântâni aveau apă potabilă, la moment 82% din ele nu corespund cerințelor, iar în curând vom rămâne fără apă de băut”, susține Surdu. Medicul a menționat că apa fântânilor din satele situate în lunca râului s-a înrăutățit considerabil. Oamenii sunt revoltați că vor rămâne fără apă.

„De la primărie ne-au anunțat că la noi în sat doar în două fântâni a mai rămas apă bună de băut și acelea sunt în vârful satului. Culmea este că fântâna care are cea mai curată apă noi o foloseam doar pentru adăpatul animalelor, deoarece este veche și acolo s-au cuibărit vrăbiile. Acuma am curățat-o și bem apă doar din ea”, a spus Ion Barilă, locuitor al satului Stoianovca.

Medicul epidemolog de la Cantemir, Dumitru Vrabie, menționează că o dată cu înrăutățirea calității apei din fântâni a crescut și numărul de focare de contaminare. În 2015, în raionul Cantemir au fost înregistrate 382 de focare de infectare cu apă murdară, iar numărul este în creștere. Una dintre cele mai frecvente și periculoase boli provocate de consumul apei nesigure este Hepatita A, fiind considerată o boală a aparatului digestiv. În anul 2014, a fost înregistrat un număr mai mare de decese din cauza bolilor aparatului digestiv.

grafic decese hepatita

În raionul Cantemir, mai mult de jumătate din decese sunt din cauza bolilor aparatului digestiv și circulator.

Primarul de la Cantemir: Gunoiștea este autorizată

Primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc, spune că gunoiștea este autorizată și corespunde rigorilor.

Primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc
Primarul orașului Cantemir, Roman Ciubaciuc

„Dumneavoastră știți cum se obține o autorizație? Se organizează o comisie care examinează cazul. Dacă noi avem autorizația înseamnă că totul e în regulă. La moment întreprindem toate măsurile necesare pentru a lupta cu gunoiul neautorizat. Recent am instalat o barieră pentru a opri aducerea gunoiului ilegal. În râul Tigheci gunoiul ajunge doar atunci când este vânt puternic”, a declarat primarul.

Despre impactul negativ asupra mediului pe care îl provoacă gropile de gunoi se discută de mult timp. Ministerul Mediului își propune ca până în anul 2020 să construiască la Cahul un depozit regional care va avea 17 hectare și va fi destinat depozitării gunoiului din raioanele Cahul, Cantemir, Vulcănești și Taraclia. La depozit, deșeurile vor fi transformate în îngrășăminte, iar lichidul toxic va fi prelucrat în stațiile de epurare.

Vadim Stângaci, șeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, spune că în Republica Moldova practic nu există gropi de gunoi autorizate.

„Aproape toate gunoiștile din țară sunt neautorizate. Avem o singură gunoiște care cât de cât corespunde rigorilor, cea de la Țânțăreni. Cea mai mare greșeală a autorităților publice locale este că ele admit poluarea zonelor adiacente”, zice Stângaci.

Inspectoratul Ecologic de la Cantemir dă vina pe lipsa de timp

Groapa de gunoi de la Cantemir este amplasată la marginea orașului mai bine de 10 ani. Cu toate acestea, șeful Inspectoratului Ecologic de la Cantemir, Iurie Leu, spune că știe că amplasarea acestei gropi de gunoi ar crea anumite probleme, însă din lipsă de timp nu au luat încă măsuri. „Noi cunoaștem această problemă și vom încerca să întreprindem măsuri. Autoritățile publice locale nu au unde duce gunoiul. În satul Cania mai există o groapă de gunoi, însă nici lor nu le convine ca să depoziteze și cei de la Cantemir gunoiul acolo”, a declarat inspectorul.

Până când autoritățile vor găsi soluția care să oprească statistica negativă privind decesele din cauza bolilor aparatului digestiv, moldovenilor nu le rămâne decât să lupte singuri împotriva îmbolnăvirilor.

Gunoiștea din Cantemir FOTO Veronica Tabureanu
Gunoiștea din Cantemir FOTO Veronica Tabureanu
gunoi
Gunoiul ajunge în apele curgătoare FOTO Veronica Tabureanu

Lasă un comentariu