Fac parte din Guvern, dar nu se supun acestuia. După elaborarea unui cod electoral și a unei legi a audiovizualului, ambele ilegale, autoritățile din UTA Găgăuzia s-au manifestat din nou, adoptând propria lege a educației. Decizia a fost calificată ca fiind o nouă încercare prin care Comratul se distanțează de Chișinău. Ce dorește Adunarea Populară, de fapt?

În linii mari, documentul găgăuzilor pare a fi același ca și Codul educației adoptat de Parlamentul de la Chișinău, doar că „Republica Moldova” este înlocuită cu „UTA Găgăuzia”, autoritățile locale jonglând însă cu atribuțiile ce (nu) le revin.

Frontispiciul Adunării Populare a Găgăuziei FOTO: Sandu Tarlev
Frontispiciul Adunării Populare a Găgăuziei FOTO: Sandu Tarlev

În articolului 1 al legii se precizează că scopul acestuia este de a „reglementa organizarea și funcționarea domeniului educației în UTA Găgăuzia, stabileşte cadrul juridic al raporturilor privind proiectarea, organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de educaţie”. Iar în articolul 2 autorii documentului menționează că raporturile juridice din sfera educației se reglementează, printre altele, prin Codul educației al Republicii Moldova.

Codul educației al Republicii Moldova a trecut prin 40 de runde de dezbateri

Elaborarea Codului educației a început în anul 2012 pe vremea ministrului Maia Sandu, iar pe 10 iulie 2014 Parlamentul de la Chișinău l-a adoptat în prima lectură după trei ore de dezbateri, iar pe 23 noiembrie 2014 acesta a intrat în vigoare. Până a ajunge pe masa legislatorilor documentul a trecut prin mai mult de 40 de runde de dezbateri publice.

Codul a înlocuit astfel vechea Lege a învățământului din anul 1995. Noul document are mai multe prevederi inovatoare, iar printre misiuni și principii se regăsesc instruirea continuă în strânsă legătură cu piața muncii, sporirea calității instruirii și motivarea cadrelor didactice. Alte modificări țin de prelungirea învățământului obligatoriu până la 18 ani; crearea Agenției de Asigurare a Calității care să aleagă prin concurs directorii de școli; revizuiea programei şcolare, astfel încât să crească până la 25% numărul disciplinelor opţionale în învățământul liceal. Evaluarea odată la 5 ani a profesorilor, a programei de studiu şi stimularea cadrelor didactice cu performanţe este un alt element nou, precum și limitarea numărului de mandate ale conducătorilor instituțiilor de învățământ: cel mult două mandate a câte 5 ani fiecare. De asemenea, finanțarea școlilor va fi în funcție de numărul de elevi, universitățile vor avea mai multă autonomie, specialiștii vor fi instruiți în conformitate cu un plan național, precum naționale sunt standardele în educație care se implementează pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Sursa foto

Atribuțiile autorităților din Găgăuzia conform Codului educației

În capitolul al II-lea al Codului educației – „Organizarea sistemului de învățământ” – se menționează că managementul sistemului de învățământ se realizează la trei niveluri: național, local și instituțional. Totodată, Ministerul Educației poate avea organe desconcentrate în teritoriu, dar „cu funcții de gestionare administrativă a învățământului”. Astfel, organele locale de specialitate din domeniu sunt create la nivel de raioane/municipii, iar în UTA Găgăuzia – de Adunarea Populară, care poate alege conducătorul acestei entități. Structura și regulamentele de funcționare ale acestora sunt aprobate de Guvern.

Un alt drept acordat autorităților locale din Găgăuzia în Codul educației este cel legat de înființarea,reorganizarea și lichidarea instituțiilor publice de învățământ primar, gimnazial, liceal și extrașcolar.

Ministerul Educației a oferit posiblitatea autorităților din autonomie să stabilească o cotă locală pentru disciplinele opționale: cel mult 5% în învățământul primar și gimnazial și cel mult 10% în cel liceal.

În ceea ce privește drepturile și obligațiile profesorilor, autoritățile de la Comrat, la fel ca și cele raionale, vor compensa cheltuielile pentru trai și servicii comunale din primii 3 ani ale tinerilor pedagogi repartizați în sate.

Competențele conducătorilor din UTA Găgăuzia în domeniul administrării domeniului educației sunt descrise în Titlul al X-lea din Cod. Acestea țin de asigurarea respectării legislației, asigurarea funcționalității instituțiilor ale căror fondatori sunt sau încurajarea formării profesionale. Autoritățile de la Comrat mai pot decide asupra optimizării și dezvoltării rețelei instituțiilor de pe teritoriu în baza indicatorilor de eficacitate, eficiență și performanță, trebuie să asigure transportarea gratuită a elevilor şi profesorilor la şi de la instituţiile de învăţămînt în localităţile rurale, pe distanţe ce depăşesc 2 km și contribuie la plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor orfani. Totodată, autoritățile din UTA Găgăuzia elaborează şi prezintă Ministerului Educaţiei un raport anual privind starea învăţămîntului din teritoriul administrat.

La capitolul finanțării sistemului de învățământ, UTA Găgăuzia va ține cont de costul standard per copil sau elev, în volum ce asigură respectarea standardelor educaţionale de stat, în modul stabilit de Guvern, dar are dreptul să suplimenteze fondurile alocate de la bugetul de stat din mijloace proprii.

Drepturile pe care și le-a atribuit Comratul

Pe 28 aprilie 2016, deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei au decis să se împotrivească prevederilor constituționale ale Codului educației și au votat în două lecturi propria lege care să reglementeze domeniul în autonomie. Aceștia au considerat decizia drept una legală, subliniind că este „un drept fundamental”. Haideți să vedem ce prevede noul document adoptat de Comrat și de ce acesta insistă pe o autonomie totală a regiunii.

Aleșii locali sunt de acord că sistemul de învățământ se bazează pe standardele naționale ale Republicii Moldova și că cele elaborate de Ministerul Educației de la Chișinău sunt obligatorii pentru toate tipurile de instituții școlare din autonomie, dar vorbesc și despre „standardele educației ale Găgăuziei”. „Procedura de dezvoltare, aprobare și introducere a standardelor educaționale sunt stabilite de Ministerul Educației al Republicii Moldova, ținându-se cont de specificul educației în Găgăuzia”, se mai menționează în articolul 6 al legii de la Comrat.

Autoritățile din regiune își atribuie dreptul de a stabili, în comun acord cu ministerul, standardele privind elaborarea și introducerea obiectelor de studiu „Limba și literatura găgăuză” și „Istoria, cultura și tradițiile poporului găgăuz”, „Istoria pământului natal”.

În Codul educației se menționează că limba de predare este limba română, iar în ariile locuite de un număr substanțial de minorități naționale și unde există o cerere suficientă statul este obligat să asigure studierea în limba lor maternă în învățământul obligatoriu. Găgăuzii au decis că instruirea poate avea loc fie în limba găgăuză, fie în cea moldovenească sau în limba rusă.

Prin „legea educației din Găgăuzia”, Comitetului Executiv al Adunării Popoulare i-au fost repartizate atribuții ce contravin legislației naționale. Astfel, acesta își propune să elaboreze și să realizeze programul de dezvoltare a sistemului de educație din Găgăuzia, să aprobe manualele și să elaboreze planul de admitere (comanda de stat) pentru învățământul profesional tehnic şi pentru învățământul superior (care se aprobă de fapt prin Hotărâre de Guvern) pentru pregătirea specialiștilor în diverse domenii. Cu acordul Comitetului Executiv, conducătorilor universităților li s-a oferit dreptul să elaboreze planuri de activitate și pregătire a specialiștilor. Autoritățile UTA Găgăuzia își permit și ingerința în autonomia universitară, prin schimbarea componenței Senatului și a Consiliului de dezvoltare strategică, incluzând în aceste structuri câte un reprezentant al Comitetului Executiv al Adunării Populare.

De asemenea, alte atribuții din domeniu i-au fost repartizate Direcției principale a educației din Găgăuzia, Direcțiilor cultură și turism, precum și tineretului și sportului, dar și conducerii primăriilor localităților din cadrul autonomiei. Majoritatea dintre ele sunt prevăzute în Codul educației al Republicii Moldova. La fel și structura sistemului de învățământ este aceeași, adică opt niveluri.

În același timp, UTA Găgăuzia intenționează să elaboreze suplimentar alte regulamente decât cele elaborate și aprobate de Ministerul Educației: privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru directorii instituţiilor de învățământ; privind certificarea cadrelor didactice; privind funcţionarea grupelor cu regim prelungit în instituţiile publice etc. Găgăuzii nu sunt de acord nici cu acreditarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ superior, precum și a celor profesional tehnice private în baza hotărârilor de Guvern la propunerea Ministerului Educației, ca urmare a evaluării externe efectuată de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învățământul Profesional. Autoritățile de la Comrat au atribuit acet drept aceluiași Comitet Executiv.

„Argumentele” Comratului

În Nota informativă a așa-numitului proiect de lege a educației în Găgăuzia, autorii menționează că documentul reprezintă „un act normativ și legislativ fundamental, care reglementează aspectele de funcționare a sistemului de învățământ din Găgăuzia și relațiile legale din acest domeniu”. Aleșii locali din autonomie consideră că Codul educației adoptat de Parlamentul de la Chișinău „nu ia în considerație în deplină măsură drepturile și interesele poporului găgăuz”.

Reacția Chișinăului

Corina Fusu FOTO Ministerul Educației
Corina Fusu FOTO Ministerul Educației

La aproape o săptămână de la votarea documentului de către Adunarea Populară a Găgăuziei, subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Guvernului. Ministrul Educației, Corina Fusu, a cerut formarea unei comisii cu participarea Ministerului Justiției, a experților constituționaliști, care să examineze situația înainte ca legea să fie semnată de bașcanul Irina Vlah. Ulterior, ministerul a calificat ilegală decizia autorităților de la Comrat într-un comunicat de presă.

„Adunarea Populară a Găgăuziei are tot dreptul să elaboreze și să adopte astfel de legi. Procedura a fost respectată, iar toate instituțiile de învățământ au venit cu recomandări și observații. Dacă ministerul chiar era interesat de sistemul de educație din Găgăuzia, atunci ei sigur și-ar fi delegat specialiștii pentru a discuta proiectul”, a replicat la rândul său președintele Adunării Populare, Dmitrii Constantinov.

Nedumerire printre găgăuzi: Comratul se rupe de Chișinău

Decizia deputaților găgăuzi nu a fost înțeleasă însă de toți. Directorul centrului de tineret „Piligrim-Demo”, Mihail Sirkeli, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că „această lege nu a fost consultată cu specialişti şi nu a trecut expertiza drepturilor omului şi multe alte expertize care ar fi trebuit să fie făcute în procesul legislativ. Şi nu a fost consultată cu autorităţile centrale”.

Acesta se arată nedumerit, precizând că autori nu specifică în nota informativă ce fel de particularităţi nu ia în consideraţie Codul educaţiei naţional. „Un alt motiv, pe care îl aduc în nota informativă, că trebuie să fie create condiţii pentru învăţarea limbii găgăuze. Dar noi ştim că până acum aceste condiţii de a învăţa limba găgăuză în şcoli a existat şi legislaţia naţională a oferit toate posibilităţile de a învăţa limba maternă în şcoli. Deci, până acum noi de fapt nu înţelegem care a fost motivul de a adopta această lege, sincer să vă spun”, a adăugat Mihail Sirkeli.

Ce efecte vor apărea în urma adoptării acestei legi și care va fi atitudinea Chișinăului până la urmă față de deciziile autorităților de la Comrat, pe care le califică drept ilegale, rămâne să aflăm în continuare. Cert este că UTA Găgăuzia se rupe tot mai mult de Chișinău, atribuindu-și tot mai multe competențe, în contradicție cu cele pe care le aprobă Guvernul din care fac parte aceștia.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*