Guvernanții ascund de moldoveni cum le cheltuie banii

Deși trebuie să administreze sume importante din bugetul de stat și sunt responsabili de corectitudinea cheltuirii fiecărui bănuț, autoritățile administrației publice centrale nu prezintă modul cum sunt repartizate aceste resurse financiare. Astfel, guvernanții ignoră legea privind transparența bugetară și recomandările experților.

Intrarea în sediul Guvernului Republicii Moldova. FOTO Sandu Tarlev

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale prevede în Articolul 12 care se referă la principiul transparenței că bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent având la bază „procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar și pe proceduri transparente, roluri și responsabilități bine definite în procesul bugetar, informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă”. De asemenea, legea prevede că bugetele aprobate și rapoartele privind executarea lor se fac publice”.

Astfel, Centrul Analitic „Expert-Grup” menționa în cadrul unei analize a situației privind transparența bugetară a autorităților administrative publice centrale pentru anul 2015 că marea majoritate a acestora nu publică astfel de informații, excepție făcând Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi, Ministerul Economiei, Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății. (Detalii aici)

Bugetele ministerelor – „TOP SECRET!”

La aproape un an de la aceste constatări îngrijorătoare lucrurile nu s-au schimbat. Astfel, Ministerul Economiei a publicat un document despre cum a executat bugetul în 2016, menționând că banii au fost cheltuiți pentru anumite programe și subprograme. Totuși, oricărui cetățean simplu nu-i este clar cum au fost repartizați banii publici de către instituțiile subordonate acestui minister, cum ar fi Agenția Proprietății Publice, Agenția pentru Eficiență Energetică, Agenția pentru Protecția Consumatorului, Inspectoratul Energetic de Stat, cel Național pentru Metrologie sau cel Național de Standardizare. De fapt, modul cum sunt împărțiți banii colectați de la cetățeni de către autoritățile care sunt gestionate de către ministere rămâne o enigmă în majoritatea cazurilor.

Ministerul Finanțelor este cel care oferă cea mai multă informație la acest subiect, prezentând datele privind bugetul planificat, cel executat și cel de performanță, începând cu 2013 până în acest an. Mai greu a fost să găsim informațiile despre bugetul Ministerului Justiției: acestea sunt publicate la categoria „activitatea ministerului” și se referă doar la perioada ianuarie-septembrie 2016. În cazul Ministerului de Interne ultimele date despre cum au cheltuit banii de la stat sunt pentru primul semestru al anului trecut.

Banii ministerelor reformate – „fără urmă”

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este și mai „secretos”, publicând ultimele date privind „limitele de cheltuieli” pentru anul 2014. Documentul conține o listă foarte scurtă cu cheltuielile curente și cele capitale. Și în cazul Ministerului Apărării găsim foarte puține date despre cum au cheltuit banii publici alocați pentru anul 2016, fiind indicate, în general, sumele pentru întreținerea personalului, asigurarea tehnico-materială a trupelor și construcții capitale, inclusiv reparații. Deși este prezentat detaliat cum este executat bugetul, ultimul raport al fostului Minister al Culturii este din 2015. Nu am putut afla cum este situația privind transparența bugetară în cazul Ministerului Educației, deoarece site-ul instituției nu poate fi accesat în ultima perioadă. Și cu site-ul fostului Minister al Tineretului și Sportului – aceeași situație. Menționăm că cele trei ministere au fost comasate recent în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Astfel, în urma reformării administrației publice centrale, noile ministere și-au creat pagini web noi, uitând să prezinte informațiile despre bugetele fostelor ministere ale căror atribuții le-au preluat. Așa s-a întâmplat și în cazul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Pe site-ul vechi al instituției, care a fost Ministerul Sănătății, găsim doar informații prezentate pentru anul 2015 de către instituțiile medicale bugetare. Datele privind fostul minister al Muncii, Protecției Sociale și Familie lipsesc cu desăvârșire de parcă nici nu a activat o astfel de instituție și nici nu a primit bani din bugetul de stat.

Cine e mai transparent

Găsim același tablou și în cazul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, rubrica „transparența decizională” fiind lipsită de orice fel de informații. Totuși, site-ul vechi al ex-Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor dă darea de seamă referitor la cum a cheltuit banii în 2016, informațiile fiind prezentate foarte detaliate. În schimb, în cazul fostului minister al Mediului aceste date lipsesc.

Nici în cazul Parlamentului cetățenii nu pot afla cum au cheltuit aleșii poporului banii, nefiind prezentate rapoartele privind executarea bugetului.

Autoritățile care au prezentat Parlamentului modul în care au repartizat bugetul pentru anul trecut sunt Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, Centrul Național Anticorupție, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Banca Națională a Moldovei, Comisia Electorală Centrală, Fondul de garantare a depozitelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare, Avocatul Poporului, Autoritatea Națională de Integritate.

În cazul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, deputații au semnalat că din raport lipsesc informații clare privind modul de acordare a salariilor, plățile regulatorii sau numărul de angajați. În același timp, Curtea de Conturi a avut obiecții în verificarea modului în care a fost cheltuit bugetul de stat pentru anul 2016 la transparența privind achitarea cotizațiilor organizațiilor internaționale. De asemenea, a recomandat autorităților să elaboreze criterii și să țină un registru de evidență a obiectelor de investiții capitale de la bugetul de stat, asigurând astfel transparența privind finanțarea acestora.

Nota care contrazice faptele

De obicei, în astfel de situații instituțiile dau vina pe cadrul legal, adică acestea nu sunt obligate să facă publice aceste documente. Însă, dacă e să judecăm după situația cu publicarea Bugetului aprobat a entității și ținând cont de faptul că legislația a fost la fel pentru toate entitățile, iar rezultatele diferă atât de mult, se poate constata că problema de bază privind deschiderea informațiilor nu ține de careva carențe ale cadrului legal. Mai mult ca atât, după aprobarea Legii 181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar fiscale, care a fortificat cadrul legal în această direcție, nu avem motive să vorbim de constrângeri semnificative din partea cadrului legal, au subliniat în analiza citată reprezentanții „Expert-Grup”.

Menționăm că a atras atenția notița de pe site-ul Ministerului Justiției la rubrica privind rapoartele întreprinderilor de stat în care se arată că „întru conformarea cu prevederile Legii nr.146 din 16.06.1994 art. 16 (4) se consideră că raportul anual al întreprinderii este făcut public dacă acesta este plasat, în format electronic, pe pagina sa web și pe pagina autorității publice în administrarea căreia ea se află sau care are calitatea de fondator al întreprinderii”. Ultimele date publicate la această rubrică sunt din 2015.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *