Guvernul crede că moldovenii știu prea multe despre produsele pe care le mănâncă

Guvernul vrea ca moldovenii să nu mai știe când au fost produse alimentele pe care le consumă, iar Parlamentul a definit termenul de „război informațional” după dezbateri aprinse în care deputații au discutat despre statele care atacă cibernetic și informatic Republica Moldova.

FOTO Sandu Tarlev

Deputații de la Chișinău au avut dezbateri aprinse în ședința de joi, 23 iunie, pe marginea concepției securității informaționale a Republicii Moldova și a conținutului etichetelor de pe produsele alimentare. Viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) Vasile Luca a prezentat un proiect de lege care anulează de pe etichetă data producerii alimentelor, lăsând doar data expirării produsului.

Proiectul legii privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare conține prevederi care vor ascunde de consumatori data producerii alimentelor. Vasile Luca a argumentat că este mai importantă data expirării produsului și că astfel se implementează o „directivă europeană”. Totuși, multe din produsele alimentare din țările europene au înscrisă atât data producerii, cât și data expirării.

Ciocolate Laima, produse în Letonia, țară membră UE. Pe cutie este indicată atât data producerii, cât și data expirării produsului FOTO: moldNova
Cutie cu cereale, din Italia FOTO moldNova
O sticlă cu ulei, din Italia. Este indicată doar data expirării FOTO moldNova

Proiectul Guvernului ar putea fi respins de Parlament

Deputatul Oleg Reidman a exclamat că proiectul nu trebuie votat, exemplificând cu produse din pește congelat și produse lactate fabricate din lapte praf. Acesta a explicat că în Moldova se produc alimente din pește care a fost congelat cu mult timp în urmă, iată de ce consumatorii trebuie să știe exact atât data producerii, cât și data expirării. Proiectul se numește Lege privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Iată de ce consumatorii trebuie să fie informați ce anume cumpără”, a subliniat Reidman.

Parlamentarul George Mocanu l-a îndemnat pe viceministru să se gândească de două ori atunci când se opune indicării datei producerii, deoarece întregul proiectul de lege ar putea fi respins. Deputatul i-a exemplificat autorului de proiect că oamenii trebuie să știe clar care produse au fost fabricate acum 3 ani și expiră în câteva zile de la achiziție.

Ion Apostol, deputat liberal, a reacționat emotiv, întrebându-l pe viceministrul Luca „de ce atâta încăpățânare” pentru a nu accepta pe etichetă data procedurii alimentelor. Nu vi se pare că este lobbism insistent pentru a importa produse alimentare fabricate cu mult timp în urmă? Ne aveți de proști aici?”, a întrebat Apostol.

Proiectul de lege a fost votat totuși în prima lectură de parlamentari, aceștia urmând să depună amendamente.

Era informării este și era dezinformării

Au urmat dezbateri privind Concepția securității informaționale a Republicii Moldova. Legea a stârnit discuții între opoziție și majoritatea parlamentară. Directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Balan a prezentat proiectul, dar deputați din opoziție și de la guvernare au criticat inițiativa. După discuții contradictorii cu raportorul, deputatul Iurie Țap a solicitat retragerea proiectului de lege, deoarece „este de o calitatea proastă și chiar agramație”.

Concepția stabilește definiția pentru termenul de „război informațional”:

„confruntare dintre două sau mai multe state în spațiul informațional cu scopul provocării daunelor la sistemele informaționale și rețelele de comunicații electronice, la procese și resurse, la obiectivele naționale de transport, comunicații, sistemul energetic, piața financiar-bancară, domeniul fiscal, vamal, investițional, ramurile principale ale economiei și relațiile lor externe, la alte obiective vitale și de importanță strategică pentru securitatea națională, subminării sistemelor politic, economic și social, manipulării psihologice masive a populației pentru destabilizarea societății și statului, precum și constrângerii pentru luarea unor decizii în interesul părții adverse”

Întrebat de deputatul Grigore Cobzac dacă vestita „știre” prin care publicul era informat că Maia Sandu, fostul contracandidat al lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale din 2016, ar aduce 30.000 de sirieni în Moldova dacă va câștigă scrutinul s-ar încadra în această definiție, reprezentatul SIS a ezitat. Acesta a spus că informația respectivă, preluată inclusiv de postul Prime TV în buletinul de maximă audiență, a fost „un act de dezinformare și manipulare a opiniei publice”.

Întrebat de parlamentarul Ion Apostol ce state au inițiat atacuri informatice și cibernetice asupra Republicii Moldova, directorul adjunct al SIS nu a oferit un răspuns clar. Totuși, acesta a declarat că instituția are capacitatea și forțele necesare pentru a preveni activitățile subversive împotriva statalității și independenței Republicii Moldova.

„Metodele contemporane de război informațional nu neapărat promovează o agendă sau alta. Acestea mai curând creează confuzie și distrag atenția de la realități. Există o agendă regională de a eroda suportul pentru valorile vestice și valorile europene. Această agendă este tot mai vizibilă după conflictul din 2014 din Ucraina”, a declarat în Parlament Mihaela Spătaru. Aceasta a atras atenția că noua doctrină militară a Federației Ruse stabilește că luptele moderne se duc „prin folosirea integrată a forței militare, politice, economice, informaționale și a altor măsuri non-militare”.

Proiectul a fost susținut de majoritate în prima lectură.

Lupta cu terorismul

Deputații au adoptat și proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea terorismului. Legea definește termenul de terorism și oferă atribuții Serviciului de Informații și Securitate în acest domeniu.

O altă inițiativă legislativă a Guvernului pentru a combate terorismul a fost votată în lectura a doua. Inițiativa prevede amenzi de la 200.000 de lei până la 350.000 de lei, precum și închisoare de la 4 la 8 ani pentru cei care instruiesc sau recrutează persoane pentru a devenit teroriști. În lege se stabilesc aceleași sancțiuni dure și pentru cei care vor să călătorească sau să faciliteze călătoria în scop terorist.

Cu 81 de voturi au mai fost votate modificări la Legea cadastrului bunurilor imobile. Legea propusă de deputații PLDM a fost susținută în a doua lectură și prevede eliminarea erorilor admise în cadastrul bunurilor imobile.

La ședința Parlamentului din 23 iunie au fost prezenți 85 parlamentari.

Un comentariu la „Guvernul crede că moldovenii știu prea multe despre produsele pe care le mănâncă”

Lasă un comentariu