„Ieftin” și „de casă”, trucuri de marketing periculoase. De ce boli se pot îmbolnăvi moldovenii care cumpără produse la colț de stradă

Moldovenii care cumpără legume, fructe, brânză, ouă sau carne păstrate în condiții neigienice riscă să se îmbolnăvească de botulism sau de maladii diareice acute. Vânzarea acestor produse direct pe trotuar este o normalitate însă în Chișinău, deși din punct de vedere legal, un astfel de comerț este interzis.

vanzatori
Vânzători de lângă Piața Centrală din Chișinău, care vând produse „de casă” la umbra microbuzelor de la Gara Auto Centru FOTO: Sandu Tarlev

Bolile diareice acute și intoxicațiile alimentare sunt cele mai răspândite probleme medicale cu care ajung pacienții la medic. În majoritatea cazurilor acestea sunt provocate de bacterii, pesticide și nitrații din produsele agro-alimentare. Agenții chimici se întâlnesc în legume, verdeață și fructe, iar bacteriile – în carne, conserve și produse lactate. „Bolile diareice acute sunt provocate de diferite bacterii, de consumul unor produse nealterate și nerespectarea condițiilor igienice. Din cauza consumului de conserve preparate în condiții casnice, pacienții se pot îmbolnăvi de botulism. Maladia afectează mai mult sistemul nervos. Uneori, această boală poate fi letală”, explică Vasile Odobescu, medic igienist în cadrul Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP).

Vânzători și cumpărători pe strada Armenească din Chișinău. FOTO: Natalia Munteanu

Cât de naturale sunt produsele de casă?

Chiar dacă autoritățile responsabile de sănătatea cetățenilor atrag atenția în fiecare sezon asupra pericolelor comerțului stradal, iar poliția de sector luptă, cel puțin formal, cu acest fenomen, zeci de moldoveni continuă să-și vândă marfa pe stradă, deoarece are cine să le cumpăre alimentele „ieftine” și „de casă”. Am mers lângă Piața Centrală din Chișinău să aflăm de ce unii oameni aleg să-și vândă în asemenea condiții produsele crescute la domiciliu, iar alții le cumpără. Cei mai mulți comercianți aveau pregătite răspunsurile înainte de a auzia întrebarea: „Eu nu dau interviu” sau „Pentru cine faceți fotografiile? Unde vreți să le arătați?”; „Fotografiați, dar fără fața mea”. Cumpărau, la rândul lor, își astupau fața și dădeau din mână în semn că nu vor să vorbească. Reticența vânzătorilor de la intersecția străzii Armenească cu Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt este explicabilă – ei știu că legea le interzice comercializarea produselor agro-alimentare în stradă, pe trotuar.

În Republica Moldova există o predilecție pentru produsele „de casă”, că astea sunt fără chimicale, antibiotice, vaccinuri, hormoni etc. Adevărul este că dacă gospodarii nu previn apariția bolilor și dăunătorilor, chiar și pe suprafețe mici, acestea nu vor întârzia să apară. Cu regret, practicile aplicate la domiciliu nu sunt verificate. Bunăoară, Agenția pentru Protecția Consumatorului din Moldova (APC) este responsabilă doar de ghișeele și magazinele autorizate. Dacă unii cetățeni se adresează la ei cu petiții privind calitatea mărfii cumpărată în stradă, autoritatea nu-i poate ajuta cu nimic, deoarece nu au cec, nu cunosc de la cine și de unde au cumpărat produsele alimentare. În primul trimestru al anului 2017, APC a primit 412 de petiții de la consumatorii care și-au achiziționat alimente neconforme din magazine autorizate, cu 244 de petiții mai mult decât în trimestrul întâi al anului 2016.

Femeie care își vinde brânza de vaci lângă Piața Centrală. FOTO: Natalia Munteanu

Cum își otrăvesc culturile agricole

Altă problemă care există în Republica Moldova este ușurința cu care se vând agenții chimici folosiți în gospodării. „La fiecare magazin agricol, la piață, mai că la fiecare colț se vând prafuri, soluții, fiole și tot felul de denumiri inutile, pe care nimeni nu le citește și nu le învață. Postere, pliante și spoturi publicitare cu pesticide și erbicide sunt prin Moldova. Piața otrăvurilor este una înfloritoare. Omul se otrăvește singur cu produsele pe care le cumpără, iar vânzătorul i le oferă fără nicio încercare de a evita sau minimaliza cumva efectul toxic al acestor produse. Majoritatea chimicalelor oferite pentru eradicarea insectelor dăunătoare prin grădinile personale conțin organocloride sau/și organofosfați. Ambele categorii sunt extrem de persistente și se acumulează în țesuturile adipoase ale organismului uman: în creier, sub piele și în organele interne. Efectul lent și de lungă durată al acestor chimicale este devastator, acționând asupra hormonilor și a celulelor nervoase, generând procese ireversibile”, ne-a spus Tamara Șchiopu, biolog și nutriționist în cadrul unei campanii desfășurate de People in Need Moldova și Agenția Cehă pentru Dezvoltare și Cooperare.

Carne de găină și conservă din roșii. FOTO: Natalia Munteanu

Nutriționista precizează că produsele însoțite de eticheta eco, bio sau organic, în funcție de țară, pot asigura o atitudine corectă a producătorului față de sol, plante și animale. Restul calificativelor acordate produselor, precum „sănătos”, „de casă”, „curat”, „100% natural” sunt trucuri de marketing și nu transmit nimic despre modul în care au fost cultivate culturile agricole sau preparate produsele alimentare.


CITIȚI ȘI: Stat în stat. Cum este „guvernată” Piaţa Centrală din Chişinău


În acest context, în primele 4 luni ale anului 2017, polițiștii de sector au întocmit 1.215 de procese verbale pentru comerțul neautorizat din orașul Chișinău.

Verdeață, legume și fructe, comercializate la colț de stradă. FOTO: Natalia Munteanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *