În timp ce unii țărani renunță să mai crească vaci și oi pentru că laptele se vinde la un preț foarte mic, alții aleg să producă din el cașcaval, dar nu au unde să-l vândă. Rețelele de magazine nu sunt interesate de comercializarea brânzeturilor autohtone, iar fermierii își promovează produsele naturale la iarmaroc și pe rețelele de socializare.
În satul Logofteni, raionul Fălești, un bărbat produce cașcaval olandez Gouda, o brânză grasă, cu cheag tare maturată natural. Rețeta a preluat-o din Olanda și cum acesta are o fermă de 120 de vaci s-a gândit să nu mai vândă laptele la marii producători, dar să facă un produs sănătos la el acasă. „Cașcavalul este închegat cu stomac de vițel primit din Olanda. În perioada de fermentare se schimbă structura, apa cedează, iar în rezultat obținem un cașcaval maturat, fără conservanți, coloranți sau alte adaosuri. Laptele e de la ferma mea – nu este adunat de prin sate de la diferiți oameni. Noi suntem certificați ecologic”, spune Vasile Cireș, producător de caşcaval la „Heuvelland”.
Cum pot ajunge în magazine cașcavalurile naturale?
Se știe că un cașcaval bun se cunoaște după procentul de grăsimi – cu cât e mai mare conținutul unsuros, cu atât are mai mult lapte. Chiar și așa, oamenii din Moldova nu se lasă cuceriți de gustul brânzeturilor naturale, dar mulți dintre ei nici nu știu de unde să-l cumpere, deoarece magazinele sunt „inundate” de marii producători de lactate. Cea mai mare problemă a producătorilor autohtoni de cașcaval din țara noastră rămâne în continuare piața de desfacere. Marii retaileri au condiții pe care fermierii nu le pot îndeplini, iar statul nu are politici de promovare a producătorilor locali.
„Avem prețuri mici. Un kilogram de cașcaval Gouda costă 120 de lei. Oamenii sunt săraci – nu cumpără după gust, dar după buzunar. Ar fi bine ca în fiecare magazin să fie o vitrină cu produse naturale fabricate în Moldova. Am încercat să pătrund în toate magazinele mari din țară, dar nu am reușit. Retailerii îmi cereau câte un kilogram de cașcaval. Cum să le aduc de la Fălești așa cantitate? Nu e rentabil. Pe lângă asta, se adaugă 25% la prețul producătorului. De ce omul să plătească mai mult? La nivel de stat, trebuie o politică de promovare a produselor naturale. Eu nu pot investi în publicitate. Merg la târguri și expoziții unde omul poate degusta și cumpăra dacă-i place. Asta e o metodă de promovare pretențioasă și grea care nu-mi aduce numărul dorit de consumatori”, afirmă Vasile Cireș.
Brânzeturi italiene, la Sadaclia
A „furat” de la italieni câteva rețete de cașcaval și s-a întors în satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, pentru a le pune în practică. De un an, Dorina Baciu împreună cu soțul său produc cașcaval după rețete italienești cu lapte de vaci și oi crescute în Moldova. Au o stână de oi, iar laptele de vaci îl colectează de la Mănăstirea Chistoleni din raionul Basarabeasca. „Noi producem cașcaval artizanal Pecorino din lapte de vaci și Caciota din lapte de oi. Preluăm comenzi de pe Facebook și facem livrare la domiciliu. Cașcavalul artizanal se face doar din lapte, sare și cheag. Nu conține coloranți și conservanți. Un kilogram de cașcaval începe de la 200 de lei”, spune antreprenoarea de la „Sălașul Baciului”.
Au lucrat 10 ani în Italia, iar când au venit acasă au întâmpinat tot felul de greutăți din cauza sistemului birocratic și anevoios din Moldova. „Am avut nevoie de o serie de acte de la Cadastru, certificat de calitate etc. Avem atâtea legi în țara asta. Cheltuială de bani aiurea. Eu spun realitatea. Nicăieri în Europa nu sunt atâtea controale. Fermierii nu se confruntă cu atâtea legi. Omul iese la iarmaroc și își vinde produsele”, se plânge Dorina Baciu.
Cașcaval francez, la Horodiște
În satul Horodiște, raionul Rezina, printre dealuri și văi, se ascunde un mic atelier artizanal de fabricare a cașcavalurilor franceze. Tatiana Pagu împreună cu soţul său colectează laptele de vaci, oi și capre de la localnicii din sat și-l transformă în caşcaval francez – „Tomme”. Femeia este nemulțumită că în timp de un an nu a obținut toate actele de care are nevoie pentru a ieși pe piața din Moldova. „Noi suntem artizani, dar trebuie să respectăm condițiile impuse celor care produc în cantități industriale. Politicienii ar trebui să schimbe legea. Oamenii din instituțiile statului nu sunt potriviți. Nu merg în pas cu tehnologiile noi și cu producatorii locali”, consideră Tatiana Pagu de la Asociația de Solidaritate franco-moldavă „Vent d’Est”. Pe lângă cașcaval, antreprenoarea intenționează să producă vin și dulceață din strugurii și fructele colectate de la țăranii din localitate.
Fără excepții pentru producătorii mici
Producătorii de cașcaval și brânzeturi din Republica Moldova s-au întâlnit în cadrul evenimentului „Say Cheese”, organizat de proiectul Madein.md în colaborare cu Asociația de Solidaritate franco-moldavă „Vent d’Est” în satul Horodiște, raionul Rezina, în apropiere de peisajul pitoresc al defileului de la Țipova. Vizitatorii au avut posibilitatea să deguste și să procure peste 20 de tipuri de brânzeturi și cașcavaluri de la 8 producători din țara noastră.
În Republica Moldova, legislația este aceeași pentru toți producătorii de produse lactate. Deocamdată, reprezentații statului nu intenționează să schimbe legea sau să permită excepții pentru artizani, ne-a comunicat Vitalie Porcescu, șeful Direcției supravegherea unităților de producere a alimentelor de origine animală din cadul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).