În Republica Moldova va fi permisă incinerarea deșeurilor începând cu luna decembrie a acestui an. În prezent, Legea privind deșeurile interzice incinerarea și coincinerarea deșeurilor de orice proveniență, cu excepția celor rezultate din activitatea medicală. Însă nici pentru acestea din urmă nu există niște norme privind distrugerea lor. Această lege a fost modificată, iar din decembrie 2017, autoritățile permit agenților economici să incinereze deșeurile rezultate în urma activității lor, însă nu au elaborat încă un regulament care să descrie condițiile în care se realizează acest proces de eliminare a resturilor.

Gunoiștea din localitatea Stăuceni. FOTO: moldNova.eu

Chiar dacă incinerarea deșeurilor a fost interzisă până acum, autoritățile recunosc că legea nu era respectată, iar agenții economici obișnuiau să scape de deșeuri anume dându-le foc. „Proiectul de lege propus spre modificare intră în vigoare în decembrie 2017. Am dat start acestor modificări pentru că la moment legislația Republicii Moldova nu prevede cerințe față de incinerare și coincinerare, iar potrivit articolul 17 incinerarea este interzisă, cu excepția deșeurilor medicale. O dată cu intrarea în vigoare a acestor modificări, vor fi elaborate niște reglementări privind procesul de incinerare”, explică Svetlana Bolocan, șefa Direcției politici de management a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Coincinerarea reprezintă procesul de ardere a unei părți a deșeurilor împreună cu un combustibil tradițional, de exemplu, păcura, gazul sau cărbune. Astfel, îmbinându-se aceste elemente, se obține eliminarea deșeurilor și generarea de energie.

Republica Moldova, țara gunoiștilor

Svetlana Bolocan spune că, în prezent, autoritățile încearcă să găsească soluții pentru depozitarea deșeurilor în locuri necorespunzătoare și fără respectarea cerințelor ecologice. „În Republica Moldova sunt circa 1.150 de gunoiști, dar anual se mai creează circa 3.000 de gunoiști neautorizate”, punctează Bolocan.


CITIȚI ȘI: Mâncarea expirată dispare fără urmă în Chișinău – uneori o găsește poliția repusă în vânzare


Chiar dacă se aplică sancțiuni pentru autoritățile publice locale care creează și alimentează gunoiști neautorizate, situația nu se îmbunătățește. Astfel, este obligatorie elaborarea unei infrastructuri care să reducă numărul existent de gunoiști. De altfel, în Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului, se prevede crearea unui sistem de management integrat al deşeurilor. În Stratagie se propune divizarea teritorială a ţării în opt regiuni de management al deşeurilor. Totodată, trebuie construite două staţii de tratare mecanico-biologică a deşeurilor pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde să poată fi prelucrate deșeurile din cinci-șase raioane vecine şi construcția a circa 100 de staţii pentru acumularea deşeurilor şi transferarea ulterioară a acestora la depozitele regionale.

Această strategie a autorităților Republicii Moldova a fost elaborată pentru ca țara noastră să se alinieze normelor existente în Uniunea Europeană și să respecte cerințele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. Costul de implementare a strategiei în perioada 2014-2023 se estimează la 9,1 miliarde de lei lei, adică aproximativ 910 milioane de lei pe an.

Oamenii de afaceri susțin incinerarea deșeurilor

Potrivit modificărilor la lege, pe teritoriul Republicii Moldova vor putea fi amplasate instalații de incinerare și coincinerare a deșeurilor, iar activitatea acestora va fi strict supravegheată de autorități și va trebui să respecte Regulamentul privind incinerarea deșeurilor care, deocamdată, nu există. De elaborarea și adoptarea acestui regulament se va ocupa Guvernul Republicii Moldova. Totodată, noile modificări susțin utilizarea deșeurilor pentru producerea de energie. „Este necesar să identificăm și să aplicăm cea mai bună metodă de valorificare e deșeurilor. Totodată, acest sector trebuie să fie bine reglementat întrucât în țară se înregistrează incinerare și coincinerare necontrolată”, afirmă Svetlana Bolocan. Pentru a preveni sau a minimiza efectele nocive asupra mediului încjurător pe care incinerarea deșeurilor o poate aduce, acest proces de ardere a resturilor va avea loc în conformitate cu Legea privind evaluarea impactului asupra mediului.


CITIȚI ȘI: Un munte de gunoi stă să cadă peste casele locuitorilor din Stăuceni


Mediul de afaceri salută aceste modificări și susține valorificarea deșeurilor, susține Ecaterina Chirilenco, reprezentantă a Asociației Businessului European. „Am lucrat mult pe proiectul legii deșeurilor. Depozitarea la sol este cea mai periculoasă modalitate de eliminare a deșeurilor, iar operațiunile de incinerare sunt un avantaj. Deșeurile care nu pot fi reciclate pot fi incinerate sau transformate în energie, ceea ce reprezintă un beneficiu din punct de vedere economic”, susține Ecaterina Chirilenco. Agenții economici susține că avantajele incinerării sunt, printre altele, reducerea cantității de deșeuri depozitate. De altfel, în statele europene se încearcă renunțarea la depozitarea deșeurilor și prelucrarea în totalitate a acestora.

Incinerarea deșeurilor dăunează mediului

Ecologistul Vladimir Garaba spune că incinerarea are un impact negativ asupra mediului. „Ecologiștii independenți consideră că arderea deșeurilor are un impact serios asupra mediului, întrucât se elimină în atmosferă multe substanțe periculoase, interzise conform convențiilor internaționale. Aceste eliminări în atmosferă poluează și pun în pericol sănătatea oamenilor”, explică Garaba.

Ecologistul afirmă că arderea deșeurilor se permite în multe țări din lume și în temeiul acestei permisiuni se construiesc întreprinderi mari de incinerare, așa cum s-a încercat și la noi, de altfel. „A fost o tentativă în Moldova de a construi o fabrică de incinerare în Chișinău, dar până la urmă nu a fost acceptată ideea. Ilegal, însă, incinerarea deșeurilor se face la stânga și la dreapta în țară. Am avut o fabrică unde avea loc coincinerarea deșeurilor, mai exact a anvelopelor adunate de prin țară. Anvelopele erau duse la fabrica de ciment din Rezina și împreună cu gaz natural se ardeau și se obținea energie”, punctează Vladimir Garaba.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*