Leul s-a ieftinit în perioada 2006-2016 cu 7 lei în raport cu dolarul, iar față de euro valoarea acestuia s-a diminuat cu 6 lei, situația afectându-i în special pe cei care trebuie să efectueze plăți în valută. În același timp, băncile „și-au umflat” profiturile de pe urma fluctuațiilor de valută, vânzând-o mai scump și cumpărând-o cu mult mai ieftin, iar după ce Banca de Economii a fost scoasă din joc, cei mai mulți bani au ajuns la Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank. Anul 2014 le-au adus băncilor venituri-record, câștigurile fiind deosebit de mari și în ultimii ani, ajungând la sume duble față de anii precedenți.
Valuta s-a scumpit esențial în ultimul deceniu, afectând în special importatorii, precum și pe cei veniți la studii în Capitală sau tinerele familii care-și achită chiria în dolari sau în euro. Și cei care primesc valută din străinătate au de pierdut, având în vedere că valuta este cumpărată mai scump de către bănci față de valoarea la care este vândută.
De la 13 lei la 20 de lei pentru un dolar
Astfel, dacă în 2006 pentru un dolar aceștia trebuiau să plătească circa 13 lei, iar pentru un euro 16 lei, anul trecut sumele cheltuite pentru procurarea valutei au crescut semnificativ, un dolar costând, în medie, circa 20 de lei, iar un euro – peste 22 de lei. Astfel, valoarea dolarului în raport cu leul a crescut în perioada 2006-2016 cu circa 35%, iar euro a devenit mai scump în 2016 față de cum era în 2006 cu peste 27%. Cel mai mare salt al principalelor valute a fost înregistrat după „jaful secolului”. Dacă în 2013, dolarul avea valoarea medie oficială anuală de circa 14 lei, iar euro de aproximativ 18,60 de lei, atunci în 2015 leul s-a prăbușit în fața acestor valute. Moneda americană a ajuns să coste anul trecut cu aproape 5 lei mai mult, iar euro – cu circa 3,5 lei mai mult. Leul românesc a menținut în ultimul deceniu un curs oficial relativ stabil, reușind să fie mai scump anul trecut cu circa 30 de bani față de 2006.
Rubla și hrivna, mai ieftine față de leu
Singurele valute care au cedat în fața leului sunt cele din Est – rubla și hrivna. Datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei arată că dacă hrivna era cumpărată în 2006 de moldoveni cu 2,6 lei, atunci în 2016 aceasta costa 78 de bani, criza economică și conflictul armat ducând la această depreciere a valutei din țara vecină. Astfel, hrivna a fost anul trecut cu 70% mai ieftină decât în urmă cu 10 ani. În cazul rublei, valoarea a scăzut de la 48 de bani la 29 de bani sau cu circa 40%, cauza fiind scăderea drastică a economiei și sancțiunile occidentalilor impuse Federației Ruse după anexarea Crimeii.
Leul tot mai slab a sărăcit moldovenii și agenții economici, însă a îmbogățit băncile, care au obținut profituri însemnate după ce vindeau valută mai scump și o cumpărau mai ieftin de la clienți.
Valută mai scumpă – business mai profitabil pentru bănci
Valorile medii anuale la cumpărarea și vânzarea valutelor de către bănci, calculate în baza ratelor medii zilnice prezentate de BNM la începutul fiecărei luni ale anului, arată că diferența este tot mai mare în funcție de evoluția acestora față de leu. Astfel, cu cât dolarul și euro este mai scump, cu atât crește discrepanța dintre ratele stabilite de bănci la cumpărare și la vânzare. În 2015-2016, valorile medii la cumpărare ale euro și ale dolarului erau cu circa 30 de bani mai mici față de cele stabilite la vânzare. Totuși, de multe ori, valorile medii zilnice arată că diferența este și mai mare, iar bancherii profită de fluctuațiile de pe piața valutară. De exemplu, în februarie 2015 când a avut loc o ascensiune puternică a principalelor valute pe piață, dolarul a ajuns să fie cumpărat, în medie, cu 19,90 de lei și să fie vândut cu 20,90 lei, diferența fiind de un leu. În același, timp valoarea medie a euro la cumpărare era de circa 22,70 de lei, iar la vânzare era de peste 23,8 lei.
„Comerțul” cu valută a îmbogățit băncile în ultimii ani, sumele fiind de-a dreptul importante după devalizarea celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Potrivit BNM, profitul obținut de bănci în 2015, după furtul miliardului, a reprezentat o valoare-record, de peste 1,115 miliarde de lei.
Profitul obținut de pe urma fluctuațiilor valutare, împărțit de trei bănci
Cei mai mulți bani din businessul cu valută au fost împărțiți între Moldova-Agroindbank (circa 209,862 milioane de lei), Victoriabank (circa 142,434 milioane de lei) și Moldindconbank (153,565 milioane de lei). Și în 2014, câștigurile obținute de bănci din diferențele de curs valutar nu sunt de neglijat, suma fiind de peste 755,56 milioane de lei. Totuși, cei mai mulți bani ajungeau în conturile fostei bănci ale statului, venitul fiind de 176,453 milioane de lei. Moldova-Agroindbank a încasat mai mult de 117,591 milioane de lei, Victoriabank – aproximativ 116,319 milioane de lei, iar Moldindconbank – peste 111,889 milioane de lei. Anul trecut, fluctuațiile valutare au adus băncilor 845,975 milioane de lei, mai mult decât în 2015 și mai puțin decât în 2014. De exemplu, ultimele date prezentate de BNM privind profiturile băncilor din cursul valutar datează din 2012 când cei mai mulți bani erau încasați de Moldova Agrodindbank (100.449.008) Banca de Economii (54.040.608) Moldindconbank (61.035.867), precum și Victoriabank (94.455.498). Suma totală înregistrată în sectorul bancar era în 2012 de puțin peste 524,096 milioane de lei, adică aproximativ de două ori mai puțin decât sumele obținute în 2014 sau 2015.
Cele mai multe tranzacții cu valută – în timpul „jafului secolului”
De asemenea, datele oficiale mai arată că ponderea tranzacțiilor bancare din străinătate în favoarea persoanelor fizice, efectuate în dolari, a scăzut de la 54,1% în 2009 la 27,2% în 2014 pentru ca să revină la nivelul de 50,5% în 2016. În perioada 2009-2016, cota euro a avut cel mai înalt nivel în 2011 (41,6%), a coborât la 32,9% în 2015 și a urcat la 36,5% în 2016. Cele mai multe tranzacții în ruble au avut loc în 2014 (36,7%), deși valoarea acesteia nu diferenția prea mult de anii precedenți, iar cele mai puține în 2009 (5,3% din total). În același timp, în perioada analizată, suma remitențelor a atins apogeul în 2013 (1,608 miliarde de dolari) și în 2014 (1,612 miliarde de dolari), iar în 2016 s-a diminuat până la 1,079 miliarde de dolari.
Piața valutară în numerar în perioada 2009-2016 arată că cele mai mari cumpărări de valută au avut loc în 2013 (3,656 miliarde de dolari), 2012 (3,366 miliarde de dolari) și 2014 (3,051 miliarde de dolari), în 2016 coborând sub nivelul anului 2009 când valoarea era de 2,559 miliarde de dolari. În același timp, tot în acești 3 ani moldovenii au și vândut cel mai mult valută, cea mai mare sumă fiind înregistrată în 2014 – de 1,166 miliarde de dolari, iar anul trecut valoarea a fost de 773 milioane de dolari, cu aproape 100 milioane de dolari mai mică decât în 2009. Cele mai tranzacționate valute rămân a fi euro și dolarul, deși cota acestora a cedat în fața rublei.
Leul se apreciază în acest an
Menționăm că Banca Națională a Moldovei a anunțat recent, printr-un comunicat, că leul s-a apreciat față de dolar, marcând o creștere de 6,54% și de 2,78% față de euro, motivul principal fiind excesul de valută de pe piață. Autoritatea mai preciza că nu va cumpăra integral acest exces de valută. Expertul economic din cadrul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță consideră că această apreciere a leului moldovenesc va cauza pierderi de zeci de milioane de lei bugetului de stat, exportatorilor și cetățenilor care primesc valută de peste hotare.