Importante tradiții seculare sunt păstrate de găgăuzii din Republica Moldova. Încă din timpurile străvechi, aceștia au împărțit anul în două cicluri: primăvară-vară și toamnă-iarnă. Așadar, printre popoarele turcice ideea diviziunii ciclice a anului este legată de două sărbători celebre: Kasym și Hederlez. Astfel, Kasym (conform noului stil, este data de 8 noiembrie) semnifică începutul iernii și sfârșitul sezonului pastoral. După Kasym, cele mai importante sărbători sunt Crăciunul și Anul Nou. Ambele sunt celebrate în familiile găgăuzilor pe rit vechi.
Însă găgăuzii, fiind un popor de origine turcică, nu au avut tradiții legate de Crăciun și Anul Nou, dar conviețuind alături de alte popoare, mai ales în sudul Basarabiei, aceștia au împrumutat elemente de tradiție de la toate popoarele cu care au interacționat. În acest articol le vom descrie pe cele mai importante dintre ele, cu mențiunea că majoritatea lor au fost date uitării.
Anul Nou pe rit nou – sărbătoare sovietică
Găgăuzii fac parte dintr-un popor ce s-a atașat foarte mult de cultura sovietică, preluând și multe din festivitățile sărbătorite în timpul URSS. Una dintre acestea este și Anul Nou pe rit nou (1 ianuarie), fiind în mare parte legată de vacanța pentru copii. Sub influența vacanțelor zgomotoase, acest obicei a început să se răspândească în familii, în special în acele cu mulți copii.
Crăciunul aduce după sine importante obiceiuri
Pe 6-7 ianuarie, găgăuzii sărbătoresc Crăciunul („Colada”). Sărbătoarea este legată de tăierea porcilor sălbatici, din pielea cărora sunt făcuți pantofi, iar cu ajutorul splinei se prezice cum va fi anul. În ajunul Craciunului, tinerii merg cu colindul. Interesant este că la vechii găgăuzi, doar băieții, flăcăii și bărbații tineri căsătoriți au voie să meargă cu colindul, fetele având propria lor sărbătoare – Suvrakçılar. Copiii încep să colinde de la prânz până când afară întunecă și primesc de la stăpânii caselor colindate colaci (kolada kolaççı), covrigi (kovrik), care sunt înșirate pe o frânghie pe umăr, primind de la unii chiar monezi. Adulții (în grup de câte 10-12 persoane) încep colindatul odată cu debutul întunericului (țar çekeder gezmää).
Din rândul adulților cel mai în vârstă din echipă este ales conducătorul (țar). Țarul are doi asistenți: unul strânge banii (kasir), altul strânge colacii într-un sac. Toți colindătorii sunt împărțiți în grupuri în funcție de numărul de străzi din sat. Țarul împarte grupurilor formate câte o stradă. Grupului ce cântă cel mai bine i se dă strada principală a satului. Fiecare grup trebuie să respecte cu strictețe mahalaua care i s-a oferit. Eudochia Soroceanu a elaborat un amplu studiu – „Sărbătorile calendaristice ale găgăuzilor” (2006) – în care menționează că din cauza încălcării granițelor au avut loc de multe ori bătăi.
Anul Nou pe rit vechi – sărbătoare de familie
În ceea ce privește Anul Nou, este cel plin de ritualuri și diferite tradiții. Ritualurile de Anul Nou ale găgăuzilor au fost inspirate inclusiv din obiceiurile reprezentanților etniilor care locuiesc în regiunea de sud a Moldovei. În secolul al XIX-lea, sărbătoarea dura 3 zile. Este o sărbătoare a legăturilor de familie, a relațiilor de bună vecinătate.
În ajunul nopții, după-amiază, băieții cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani merg pe la casele oamenilor cu Plugușorul (sărbătoare împrumutată din tradiția românească). Atributul obligatoriu al ritului este clopoțelul (traka). Aceștia merg în grupuri de 4-5 persoane, unul dintre participanți rostește urătura, iar alții trag buhaiul (un instrument care reproduce huruitul unui taur), pregătit special pentru realizarea acestui ritual. În schimb, aceștia primesc colaci, nuci, dulciuri și monede.
Fetele sărbătoresc pe 14 ianuarie: Atunci ele sărbătoresc suvrakçılar, mergând pe la casele oamenilor, felicitându-i și dorindu-le un An Nou fericit și lovindu-i pe stăpânii casei pe spate de trei ori cu un mănunchi de vreascuri. În același timp, stăpânii casei trebuie să rupă bucăți de benzi de hârtie sau ramuri pe care trebuie să le pună în cuiburile păsărilor, astfel încât păsările să fie productive în anul următor. Copiilor li se oferă dulciuri, mâncăruri de casă, păpuși, monezi, în unele sate – batiste brodate, coliere, brățări.
A doua zi de revelion este dedicată creșterii vitelor (Hayvannarın günü). În această zi este obișnuit să se bea câte un pahar de vin pentru sănătatea bovinelor. Bărbații se adună, mănâncă, fiecare îl cinstește pe ceilalți cu vinul său, astfel încât vitele să fie sănătoase și să se înmulțească. În ajunul noului an, noaptea târziu, flăcăii merg la casele iubitelor pentru a curăța ocolul animalelor (Dam kürümää). Acest proces trebuie executat în secret, fără cunoștința proprietarului. Flăcăul va fi ajutat de iubita sa, care va lăsa poarta deschisă seara, le va comunica băieților unde se află lopețile și cum să treacă neobservați.
CITIȚI ȘI:
Urători în căruțe, Malanca sau Ursul. Ce fac de Crăciun ucrainenii, bulgarii și rușii din Moldova