Meniu Închide

Învățând capitalismul. De ce studenții moldoveni care învață în Occident ar dori să revină în țară

Studenții moldoveni care învață în străinătate își doresc să revină în țară să contribuie la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, dar își doresc să simtă că și statul îi va primi. Cuceriți de sistemul de învățământ occidental, tinerii moldoveni aleg să aplice cunoștințele acolo unde domeniul lor de activitate este dezvoltat.

La Gala Studenților Originari din Republica Moldova am cunoscut doi tineri care studiază în Scoția și Franța. Aceștia sunt pe cale de a obține profesii notabile, iar legătura cu țara de origine îi face să se gândească cum pot să-și aducă contribuția la dezvoltarea economică a țării noastre.

15724504_1132785423502981_1115898487061664007_o
Nicu Știrbeț. FOTO Facebook/Gala Studenților originari din Republica Moldova

„Viitorul este un mister, trecutul este o poveste, iar prezentul este un cadou”

Născut pe malul Prutului în satul Văleni, imediat după terminarea liceului, Nicu Știrbeț a plecat în Scoția, unde a urmat Facultatea de Științe Juridice și Administrarea Afacerilor la Universitatea Aberdeen, iar acum își continuă studiile în cadrul unui masterat în Finanțe și Investiții la aceeași instituție. A ales Scoția, deoarece era pasionat de istorie și de filmul „Braveheart” (trad. eng. – Inimă neînfricată). Era un tocilar la istorie, iar în Scoția respiri istorie la orice ieșire din oraș, spune Nicu.

Ajuns printre străini, acesta a întâlnit tineri la fel de visători și cu resurse limitate precum era el. „Ei mi-au făcut o casă departe de acasă. Nu prea am avut timp să-mi fac griji cum să mă integrez. Pur și simplu am făcut-o. Anii de facultate i-am petrecut jonglând între un job full-time, administrând un mic hostel din Aberdeen, și unul part-time la universitate, pentru a mă putea întreține și a strânge bani pentru stagiile de practică pe care le-am făcut, care de obicei erau neplătite, dar care mi-au oferit multe lecții de viață”, își amintește tânărul despre anii de studenție departe de casă.

13071976_627441667410198_3224407150823980845_o
Nicu Știrbeț, student în Scoția. FOTO: Arhivă personală

Învățând capitalismul, a descoperit stupefiat că țara noastră are multe avantaje competitive pe piața internațională. „Mă refer la comorile naturale și culturale ale Moldovei: producerea vinului, tradițiile și spiritul șugubăț al moldovenilor. Turismul reprezentă un sector important de creștere economică al Republicii Moldova, în special eco-turismul și turismul vitivinicol. Consider că într-un viitor apropiat vom asista la o migrație a cetățenilor vest-europeni, din cauza tensiunilor etnice din Occident, care vor veni să-și trăiască bătrânețile în liniștea Moldovei”, mărturisește Nicu.

„Casa Dorului” de la Văleni

Și-a petrecut copilăria în liniștea lacului Beleu din Rezervația Științifică „Prutul de Jos”, motiv pentru care l-ar fi determinat să dezvolte eco-turismul în Lunca Prutului de Jos. Beleu este unul dintre cele mai mari lacuri din Moldova și are un potențial turistic similar cu Delta Dunării pentru România.

„Am ajutat la fondarea Complexului Etno-cultural „Văleni”, o inițiativă ce promovează turismul rural și cultural axându-se pe ecosistemul lacului Beleu. Ideea Complexului a pornit de la obiectele (coveți, iorgane, războaie de țesut etc.) rămase moștenire de la străbunii mei, care au fost coagulate în Muzeul Curtea Țărănească „Casa Dorului”. Complexul găzduiește turiști străini care se opresc în croaziera lor pe Dunăre. Organizăm târguri ale meșterilor populari unde aceștia își vând produsele, oferim plimbări cu barca pe lac etc”, explică Nicu.

11666064_515378218616544_1157744777779348535_n
Nicu Știrbeț la Consiliul Europei. FOTO: Arhivă personală

În anul 2017, bărbatul vrea să amenajeze traseul turistic ,,Drumul lui Petru Rareș” și să mărească notorietatea satului Văleni și a lacului Beleu printre pasionații de natură, atât pentru moldoveni, cât și pentru străinii care vor să viziteze sudul Moldovei.


CITIȚI ȘI: Turism în Moldova. De ce să vizitezi Lunca Prutului de Jos


Dorința de a cunoaște mai mult decât pot oferi universitățile din Chișinău

Dorința de a cunoaște mai mult decât pot oferi universitățile din Chișinău a determinat-o pe Natalia Rotaru să plece la Paris pentru a urma cursurile Universității Sorbona. Natalia se află în Franța de 5 ani, unde a urmat Facultatea de Drept și Științe Politice, iar la moment studiază masterat în Drept de Afaceri și Fiscalitate.

„Înainte vedeam Sorbona ca pe un fel de Harvard franțuzesc, deși nu e deloc așa. Nu a fost mereu ușor, pentru că selecția, chiar din primul an, este drastică – 50% din studenți reușesc să treacă în anul doi de studii la drept. Am reușit să obțin titlul de șefă de promoție la facultate în primul an de masterat, având cele mai bune rezultate academice dintre toți colegii”, spune Natalia despre primele rezultate remarcabile.

Studentă la Sorbona

Întrebată despre planurile de viitor, tânăra moldoveancă mi-a spus că intenționează să devină avocat în drept de afaceri la Baroul din Paris. Acesta a studiat dreptul francez, motiv pentru care nu ar avea cum să aplice cunoștințele acumulate în sistemul juridic din Republica Moldova.

id
Natalia Rotaru, studentă la Sorbona FOTO: Arhivă personală

În calitate de jurist și avocat specializat în drepturile afacerilor, își dorește să participe la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova. „La nivel social, mi-aș dori să mă implic în crearea unei asociații care ar oferi consultații juridice gratuite persoanelor care nu dispun de resurse financiare. Tot în cadrul asociației, vreau să desfășor o campanie de informare privind drepturile cetățenilor. Am constatat deseori că oamenii pur și simplu nu-și cunosc drepturile, iar când acestea le sunt lezate, ei nu întreprind nimic pentru a și le apăra. În același timp, vreau să contribui la dezvoltarea economică prin implicarea în diferite proiecte pentru a atrage în țara noastră cât mai mulți investitori occidentali”, a concluzionat Natalia Rotaru.

Gala Studenților Originari din Republica Moldova este un proiect organizat de diasporă cu scopul identificării și promovării studenților moldoveni care au obținut rezultate remarcalbile în cadrul universităților internaționale. În acest an evenimentul a ajuns la a patra ediție la care s-au înscris 129 de studenți, dintre care 46 au trecut preselecția și au fost evaluați de juriu. Astfel, în final au fost premiați 22 de tineri la categoria licență, master și doctorat.

În anul 2015 au fost depuse 104 dosare din 23 de țări, iar la primele două ediții au fost admiși 354 de tineri din 32 de state ale lumii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *