Sintagma „daune în proporții considerabile intereselor publice” din articolul 328 al Codului penal este vagă, iar judecătorii nu știu cum să o interpreteze în cazul fostului prim-adjunct al procurorului general Andrei Pântea, învinuit de transferarea dosarului Caramalac la Moscova. Aceștia au sesizat Curtea Constituțională să se expună dacă mențiunea contravine sau nu Legii Supreme.
Autorii sesizării – judecătorii Curții de Apel Gheorghe Iovu, Ghenadie Lîsîi și Elena Cobzac – s-au adresat la Curtea Constituțională după ce apărătorii lui Pântea au solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederii din articolul 328 din Codul penal și anume a sintagmei „daune în proporții considerabile intereselor publice”. Anume în baza acestui articol – exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu – procurorii l-au pus sub învinuire pe fostul adjunct al procurorului general pentru decizia sa din anul 2013 de a transfera dosarul Caramalac la Moscova.
Avocații fostului prim-adjunct al procurorului general Andrei Pântea consideră că infracțiunea de care este învinuit clientul lor „e definită extrem de vag în Codul penal” și „nu este una previzibilă” pentru subiecții cărora se adresează, iar în consecință „este neconstituțională”. Totodată, apărarea lui Pântea crede că învinuirea încalcă articolul 22 din Constituție care stabilește că „nimeni nu poate fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care în momentul comiterii nu constituiau un act delictuos”. De asemenea, avocații și-au bazat cererea pe decizii anterioare ale CEDO în care se preciza că persoana este în drept să cunoască, în termeni foarte clari, ce acte și ce omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală. Astfel, consecințele care trebuie constatate sub forma „daunelor în proporții considerabile intereselor publice” nu sunt definite clar pentru a trece cu succes testul previzibilității unei norme penale, test solicitat atât de CEDO, cât și de CC, precizează avocații.
Magistrații de la Curtea Constituțională urmează să decidă dacă admit cererea.
Arestul lui Andrei Pântea și dosarul Caramalac
În prezent, fostul prim-adjunct al procurorului general Andrei Pântea este arestat preventiv, termenul de 30 de zile fiind prelungit pe 5 noiembrie 2016. Acesta a fost reținut pe 11 octombrie, iar pe 25 noiembrie procurorii au expediat cauza în judecată.
Potrivit procurorilor, Andrei Pântea, în calitate de prim-adjunct al procurorului general, a dispus, pe 6 și 7 martie 2013, neîntemeiat și nemotivat, reluarea urmăririi penale în două cauze penale care îl vizau pe „hoțul în lege” Grigore Caramalac, zis „Bulgaru”. La acel moment, cauzele penale erau în gestiunea MAI, iar Pântea a dispus transmiterea lor în gestiunea Secției control și investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată a Procuraturii Generale, acolo unde au fost conexate. Procurorii au constatat că din acel moment și până la transferul dosarului în Federația Rusă nu a fost efectuată nicio acțiune de urmărire penală, fapt ce ar demonstra netemeinicia reluării urmăririi penale.
Ulterior, Andrei Pântea i-ar fi cerut procurorului care se ocupa de caz, Artur Sîrcu, să examineze posibilitatea inițierii transferului urmăririi penale în privința lui Caramalac către autoritățile ruse, deși în 2010 chiar el a refuzat o asemenea cerere din partea avocaților „hoțului în lege”. Pe 25 iulie 2013, după ce Sîrcu a emis o ordonanță prin care dispune inițierea transferului urmăririi penale în privința lui „Bulgaru”, fără ca materialele cauzei să fie traduse și autentificate, Pântea ia decizia finală, semnând demersul care permite transferul. Procurorii atrag atenția că acest lucru a fost făcut în lipsa unei solicitări din partea Federației Ruse, iar argumentul lui Pântea, precum că transferul a fost efectuat „deoarece expira termenul de prescripție a tragerii la răspundere penală în anul 2016”, ar fi „eronat și formal”.
Precizăm că după 2 ani de la transferul cauzei Caramalac în Federația Rusă, pe 13 februarie 2016 autoritățile de la Moscova au clasat cauza penală, motivând că n-au găsit elementele infracțiunii.
Transferul dosarului Caramalac la Moscova, ilegal. Urmărirea penală, reluată
Pe 21 septembrie, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a dispus anularea ordonanței semnată de procurorul Secției control și investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată Artur Sîrcu, din iulie 2013, prin care dosarul Caramalac a fost transmis în Rusia. „Decizia a fost inoportună și prematură”, a argumentat Harunjen. Astfel, urmărirea penală în privința interlopului zis „Bulgaru” a fost reluată. Potrivit PG, în prezent procurorii întreprind acţiuni pentru restabilirea materialelor dosarului care ar permite tragerea la răspundere a lui Caramalac pentru comiterea unor crime deosebit de grave.
Deschide.md a scris că procurorii au cerut și un mandat de arest pe numele hoțului în lege, iar Judecătoria Centru a admis cererea.
Andrei Pântea a fost prim-adjunct al procurorului general Valeriu Zubco din martie 2010 până în 2013, când ultimul a demisionat. Pântea a condus Procuratura Generală câteva luni, până la numirea lui Corneliu Gurin la șefia instituției. La începutul anului 2015, când i-a expirat mandatul, Andrei Pântea a fost transferat la procuratura municipiului Chișinău, fiind adjunctul lui Ion Diacov. În septembrie a aceluiași an, acesta și-a anunțat demisia, după ce Diacov l-a acuzat de ilegalități.
Dar cum se face cu primirea mitei de la criminalul Șoltoianu, dar și cea a șoferului care aprimit pentru a influențape cineva cu ajutorul lui Pântea! Hai nu-l mîngîiați pe cap, că el este la fel ca Ana Ursachi!
Pîntea a comis o ilegalitate gravă, acest lucru e cît se poate de evident și sper că va fi tras la răspundere pentru asta, iar pe viitor dacă există aceste lacune ori situații vagi în legislație,se poate de le corectat
Caramalac e prieten cu Usatîi, care e prieten cu Filat, care cîndva a fost Premier în această țară, și liber putea să-l influențeze pe Pîntea, și sper că cu timpul toți acești prietenași să stea într-o celulă.
Ani la rindul mafia ruseasca si-a rezolvat interesele prin intermediul procurorilor si judecatorilor din Republica Moldova, si totul multumita la ceea ca acestia erau corupti. Acum a venit timpul de curatat sistemul de astfel de persoane.
Pe linga ceea ca Pintea a primit 500 mii mita, el si-a depasit atributiile in momentul in care a transferat dosarul lui Caramalac la Moscova.
Vaga este Moldova in urma a multor oamenin ca Filat si Pintea. As zice ca la acest capitol ar trebui sa intrebam de Voronin care pe degete va numar toate miscarile lui Filat dupa ce a dat cu piatra in RM la 7 aprilie si automat justitia da dreptate hotilor din ani 90. Acei hoti care lasau otkaturi in conturile presei ce azi il pling pe Pintea.