Istoria afaceristului Ilan Șor, plecat din lux și ajuns în arest

Despre Ilan Șor revistele glossy de la Chișinău adorau să scrie că a făcut afaceri de succes încă din copilărie. După aproape 7 ani de la primele sale apariții în spațiul public din Republica Moldova, Ilan Șor a ajuns un client permanent al procurorilor, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani. Fiul unui prieten vechi al fostului președinte Petru Lucinschi, Ilan Șor a fost implicat în scandalurile recente din băncile moldovenești.

Familia lui Ilan Șor s-a mutat la Chișinău din Israel când acesta avea 2 ani. Tatăl acestuia, Miron Șor, a fost un cunoscut om de afaceri care a susținut activ comunitatea evreiască din Moldova. În anul 2005, când acesta a decedat, toată averea a rămas pe mâinele junelui Ilan, în vârstă de 18 ani, ultimul devenind astfel unul din cei mai tineri businessmani din Moldova.

Afaceri, între un Chupa Chups și regulile lui Donald Trump

În martie 2010, când Ilan Șor împlinea 23 de ani, revista VIP Magazin a publicat un articol despre „Viața văzută la 23 de ani” de către tânărul businessman.

„Baiat de treabă, zic despre el notorietăţile din business care, din întîmplare, i-au urmărit evoluţia încă din copilărie, cînd a venit încoace de la Tel Aviv. Este tînărul care nu a avut niciodată probleme. A simţit responsabilitatea vieţii abia cînd, într-o zi, locul mereu ocupat de lîngă el, cel al tătalui său, s-a eliberat pentru totdeauna… Zîmbeşte ca un lord englez, chiar dacă telefoanele îi sună aproape fără pauză şi el promite tuturor să revină. Şi chiar revine. Fumează mult şi e conştient că prea mult. Dar cum altfel să-ţi mai reduci din stres cînd, de la 18 ani, te-ai trezit patron al unui întreg imperiu de afaceri? Asigurări şi duty-free. Deşi diferite, toate – captivante”, este descris acesta.

Șor se lăuda atunci că prima afacere proprie a avut-o la 13 ani, deținând trei magazine de telefoane mobile. „Acum pare amuzant, dar îmi era foarte interesant. Îmi părea că fac o afacere tare şi că tata, în curând, nu se va mai descurca fără mine. Eram dealer Voxtel (una din primele companii de telefonie mobilă din Moldova – n.n.). Eu gestionam procesul de cumpărare-vânzare”, spunea Șor.

„Ce-i trebuie unui copil la 13 ani? Chupa Chups, o discotecă pe săptămînă şi bani de buzunar. Aveam toate astea şi mă interesa să exploatez businessul, de ce, cum, ce iese… Ăsta, cu telefoane, a ţinut un an”.

Deși afirma că tatăl său era un exemplu pentru el, tânărul businessman, se pare, că s-a condus în viața sa și după „una din regulile lui Donald Trump (actualul candidat la președinția SUA – n.n.)” – „«Nu te opri niciodată. Chiar dacă în faţa ta se află un zid, treci prin el». Pentru mine, oprirea ar fi începutul căderii. Dacă am lăsat din ritm, pierd. De asta merg înainte. Întotdeauna”.

Până unde a mers Ilan Șor

Peste un an, în 2011, a bulversat opinia publică din Chișinău când a demonstrat că poate face orice își dorește cu banii săi – chiar să-și joace nunta în sala unde deputații adoptă legi. Astfel, în septembrie sala Palatului Republicii, acolo unde după protestele din aprilie 2009 parlamentarii se întruneau în ședințe plenare, Ilan Șor s-a căsătorit cu interpreta rusă Jasmin.

Deşi oficial nu s-a pomenit niciodată despre cheltuielile pentru ceremonie, presa a vehiculat suma de aproape 170.000 de lei plătită doar pentru închirierea sălii. De asemenea, invitaţii din Rusia au fost aduşi la Chişinău cu patru curse charter, iar de aici – transportaţi la hoteluri cu 20 de maşini de lux, escortaţi de poliţie. Printre cei 400 de invitaţi la nuntă au fost artişti ruşi, dar şi moldoveni, oameni de afaceri şi politicieni (Sursa).

Milioanele sindicatelor

Euforia glamuroasă legată de „nunta anului la Chișinău” nu a durat mult. Centrul de Investigații Jurnalistice începe o serie de investigații despre afacerile lui Șor, care scot la iveală modul în care proprietăţile Sindicatelor ajungeau pe bani de nimic în mâinile businessmanului de 23 de ani, necunoscut pe atunci nici în sfera businessului, nici în cea a politicului.
Potrivit Corneliei Cozonac, una din autoare și directoarea Centrului, articolele au demonstrat cum firmele acestui om luau credite impunătoare de la Banca de Economii şi Banca Socială, în gaj find puse proprietăţile cumpărate de la Sindicate.

„Ceea ce ne nedumerea atunci era faptul că acele credite erau de câteva ori mai mari decât valoarea imobilului pus în gaj. Mai târziu am înţeles că acelea erau credite neperformante”, afirma Cozonac.

Vom menționa că investigațiile au fost împărțite în cinci părţi (prima parte, a doua, a treia, a patra, a cincea) dintre care una video, iar la nivel de Guvern sau organe de anchetă nu a fost făcută nicio reacție. Singurele reacţii au venit de la liderii de Sindicate, care ar fi ameninţat jurnaliștii cu un proces de judecată şi cu răfuială fizică chiar.

BEM, Aeroport, CNA

În anul 2014, anul în care s-a produs „jaful secolului”, Ilan Șor a devenit președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii din Moldova, după care și membru al consiliului Aeroportului Internațional Chișinău.

La începutul lunii februarie 2015 Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat 26 de percheziţii în cadrul a două cauze penale privind privind acordarea creditelor neperformante de către BEM şi abuz de serviciu de către membrii Consiliului de Administrație al Băncii Sociale. La sediul instituţiei au fost aduse patru persoane, câte două de la Banca de Economii şi Banca Socială. Printre ei se afla şi omul de afaceri Ilan Șor. Toate cele patru persoane aveau statut de bănuit, iar dacă vor fi găsiţi vinovaţi riscă să facă închisoare până la 7 ani, anunţa atunci Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA. Imediat după interogări, Ilan Șor a părăsit sediul CNA, declarând că este bucuros să ajute ancheta.

Ulterior, lui Șor i-a fost înaintată învinuirea în dosarul creditelor neperformante, acesta având în paralele și statutul de „martor principal” în Dosarul Filat (în care fostul premier este învinuit de corupere pasivă și trafic de influență).

Ilan Șor, personajul principal în Raportul Kroll

Pe 5 mai 2015, președintele Parlamentului, Andrian Candu, publică raportul firmei americane Kroll, angajate de autoritățile de la Chișinău să investigheze furtul din sistemul bancar moldovenesc. Documentul scoate la iveală că în adresa mai multor firme offshore ar fi fost transferate, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, 750 milioane de dolari, iar principalul nume în jurul căruia se invârt tranzacţiile este al omului de afaceri Ilan Șor. În document mai apar şi numele unor actuali sau foşti demnitari moldoveni, precum fostul preşedinte Petru Lucinschi sau foşti şefi ai vămilor şi Aeroportului Chişinau, dar şi numele unor cetăţeni ruşi.

Astfel, omul de afaceri Ilan Șor şi grupul său de firme figurează ca principal beneficiar al tranzacţiilor dubioase efectuate la cele trei bănci care au falimentat: Banca de Economii, Banca Sociala şi Unibank. Deși nu a lămurit exact misterul sumei exacte dispărute, în total, în urma unor tranzacţii foarte complexe între cele trei bănci, se poate concluziona că ar fi vorba despre aproape 30 de miliarde de lei moldovenești sau aproximativ 1,5 miliarde de dolari. (Sinteza Raportului Kroll)

Primarul Șor

A doua zi de la publicarea raportului, Șor a fost plasat în arest la domiciliu în dosarul BEM pentru 30 de zile. Dar nu a apucat să expire acest termen, că și-a anunțat intenția de a candida pentru șefia Primăriei Orhei. Anunţul lui Șor a trezit suspiciuni privind intenția acestuia de a scăpa de arest ca să poată fugi din ţară.

„Celor care strigă că Șor se pregăteşte să fugă din ţară le declar: Nici să nu speraţi! Eu nu am nicio intenţie să părăsesc Moldova şi să încalc legea, aşa cum visează cei care îmi vor răul. Eu rămân şi voi înălţa un oraş”, se menţiona într-o declaraţie de acesta.

Orheienii l-au votat masiv pe Șor la scrutinul local din 14 iunie 2015, chiar dacă acesta era învinuit de procurori. Acesta a acumulat 61,97% din voturile celor 49,4% din locuitorii orașului care au participat la alegeri.

„Furtul miliardului” și câștigarea Primăriei Orhei de către principalul suspect de acesta i-au făcut pe jurnaliștii BBC să vină în Republica Moldova să scrie despre cele două fenomene. Într-un amplu material despre noul primar de Orhei, Ilan Şor, jurnaliștii britanici îl citează pe un procuror anticorupţie care vorbeşte despre un „Om mare” („Mister Big”) din Rusia care a gestionat schemele, iar businessmanul Șor l-ar fi ajutat să o facă.

„Autodenunțul” care îl bagă pe Filat la pușcărie

În luna iulie 2015, când la Chișinău partidele erau în căutarea unui guvern, Ilan Șor a declarat  că liderul liberal-democraților, Vlad Filat, ar fi fost cea mai bună candidatură pentru funcția de prim-ministru.

Ședința Parlamentului din 15 octombrie 2015 a devenit prima în care numele lui Ilan Șor a avut o putere uriașă. Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a cerut deputaților să voteze pentru ridicarea imunității liderului PLDM, Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova în perioada 2009-2013. La baza cererii lui Gurin a stat autodenunțul lui Ilan Șor din 13 octombrie, în care acesta a povestit cum l-ar fi mituit pe Filat cu 250 milioane de euro pentru a-și apăra afacerile.

Peste 4 zile, omul de afaceri este audiat de ofiţerii anticorupţie. După 8 ore de audieri, Șor a prăsit sediul CNA fără a face vreo declaraţie, fiind escortat de paza sa spre maşină.

La scurt timp, pe internet sunt publicate mai multe înregistrări audio cu convorbiri telefonice între Vlad Filat și Ilan Șor. Acestea au fost făcute publice de un alt politician controversat, primarul mun. Bălți, Renato Usatîi. În înregistrările audio fostul premier i se plângea lui Ilan Șor că nu mai are nici o influenţă la Chişinău şi că nu ştie ce i se poate întâmpla de pe o zi pe alta (Sursa).

Sentință pentru Filat, arest pentru Șor

Miercuri, 22 iunie 2016, procurorii de la Chișinău au anunțat că Dosarul Filat se apropie de sfârșit, iar luni acesta va avea posibilitatea să se folosească de dreptul „ultimului cuvânt”. Tot miercuri, Ilan Șor a fost reținut pentru 72 de ore.

„Nu este vorba de dosarul în care este învinuit Filat Vladimir – este o nouă cauză penală intentată pe frauda bancară și anume componenta de infracțiune de escrocheri în proporție deosebit de mari și spălare de bani. De ce abia acum s-a ajuns la această măsură preventivă – datorită informațiilor pe care le-am obținut de peste hotare , de la autoritățile similare din Letonia și alte state, am revenit asupra acelorași poziții pe care le-am susținut, adică temeiuri rezonabile de a fi aplicată acastă măsură preventivă. În curând, vom depune demers prin care vom solicita aplicarea arestului pe un termen de 30 de zile”, a declarat procurorul Adriana Bețișor după reținerea lui Șor.

Avocatii primarului de Orhei susțin că Șor este nevinovat. „Dumnealui a conlucrat activ cu organul de urmărire penală. A dat toate declaraţiile necesare şi asistăm cu regret la un fapt că procuratura se ghidează de anumite emoţii ale societăţii, şi nu de probe şi fapte, or procesul verbal de reţinere nu are absolut nici un argument şi orice demers spre instanţa de judecată nu poate să conţină un argument pertinent pentru reţinerea acestuia”, a comentat avocatul Lilian Balan.