Strategia de reformare a administrației publice din Republica Moldova este un document fără valoare, deocamdată, sugerează Cancelaria de Stat, iar discuțiile privind lichidarea raioanelor sau comasarea localităților mici ar fi premature. Așa sau altfel, Guvernul recunoaște în document că intenționează să schimbe organizarea teritorial-administrativă a țării însă va ști mecanismele acestor modificări cel mai devreme la toamnă. Importanța strategiei nu poate fi însă negată, aceasta stârnind deja dezbateri aprinse în spațiul public. „moldNova” a solicitat opinia mai multor persoane din administrația publică raională cu privire la documentul aprobat de Guvern.

Primarii din satele Moldovei cred că lichidarea raioanelor este binevenită, deoarece acestea și-au pierdut rolul odată cu descentralizarea financiară a administrațiilor locale. Părerea președinților de raioane este însă împărțită.

FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

În cadrul administrației publice raionale din Republica Moldova activează 4.798 persoane, dintre care 135 au funcții de demnitate publică, 3.149 de persoane sunt în funcții de conducere și execuție, iar posturile de deservire tehnică și cele de specialitate sunt ocupate de 1.479, respectiv 35 de persoane, conform datelor Biroului Național de Statistică.

„Strategia nu prevede nimic”

Conform strategiei aprobate de Cabinetul de miniștri, realizarea reformei va avea loc în două etape. În primul rând, urmează ca Executivul să aprobe planul de acțiuni și foaia de parcurs care să prevadă modul în care această reformă trebuie să aibă loc și criteriile care vor sta la baza deciziilor autorităților de la Chișinău. Până atunci, Guvernul nu știe încă până unde va ajunge reforma.

Valentin Guznac, secretar general adjunct al Guvernului Sursa foto
Valentin Guznac, secretar general adjunct al Guvernului
Sursa foto

Secretarul general adjunct al Guvernului Valentin Guznac susține că strategia prevede doar niște noțiuni de ordin general. „Nu este nici planul de acțiuni, nu sunt nici indicatorii de monitorizare. Atunci când va fi planul de acțiuni cu indicatori concreți, costuri și termene vom putea vorbi despre lucruri palpabile. Încă nu este elaborat conceptul și principiile unor reforme teritorial-administrative la nivel local. Conform hotărârii de guvern, în 2 luni de zile trebuie să fie aprobat planul de acțiuni. În strategie nu se prevede nimic, sunt niște norme de ordin general așa cum se fac strategiile, dar planul de acțiuni va fi mai târziu”, a precizat Guznac.

În articolul „Raioanele vor fi șterse de pe harta administrativă a Republicii Moldova” am relatat pe larg despre planurile Guvernului incluse în strategie: se recunoaște importanța descentralizării și este stabilit că până în 2020 administrațiile moldovenești vor deveni mai puține la număr (inclusiv prin eliminarea structurilor raionale), dar mult mai transparente, necorupte și cu infrastructură tehnologizată. Precizăm că documentul aprobat de Executiv, despre care Guznac spune că nu prevede nimic, cuprinde 142 de puncte în 71 de pagini.

Gândirea economică va scoate satele din sărăcie

Primarul din satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, spune că astăzi „consiliile raionale și-au pierdut rolul odată cu relațiile directe dintre primării și autoritățile centrale. Ele nu mai controlează satele și nu mai trebuiesc. Eu nu mai merg la raion pentru că nu am nevoie. Avem semnătura electronică la trezorerie, iar orice modificare o facem pe loc. Raioanele controlează bugete mari – 32 de consilii raionale au mai mulți bani decât cele 898 de primării”, explică edilul de la Feștelița. Tudoreanu crede însă că în perioada de tranziție de la raioane la regiuni, ar fi bine să se formeze prefecturi. „Reprezentantul guvernului trebuie să fie prefectul care va asigura comunicarea dintre guvern și teritoriu. Prefectura dă altă relație cu statul. Regionalizarea este al doilea proces. De o dată nu ar fi bine să fie regiune”, subliniază primarul de Feștelița.

Satul moldovenesc FOTO Sandu Tarlev
Satul moldovenesc FOTO Sandu Tarlev

Și primarul satului Capaclia din raionul Cantemir, Alexei Busuioc, nu mai vede necesitatea păstrării raioanelor, care „nu mai servesc la nimic de când a intrat în vigoarea Legea finanțelor publice”. „Menirea lor e doar electorală. Raionul nu răspunde de nimic, doar mimează – când au fost ploi, s-au făcut că ne-au ajutat”, argumentează Busuioc. Edilul de la Capaclia optează mai mult pentru revenirea la județe decât pentru stabilirea unor regiuni. „Regionalizarea poate sună bine, dar noi trebuie să revenim la județe, deoarece mulți care au lucrat atunci au început a simți beneficiile. Județul trebuie să aibă o formă de ajutor și verificare a actelor normative. Trebuie să rămână serviciile desconcentrate – poliția, secția de pașapoarte, serviciile medicale etc. care se subordonează direct Chișinăului”, ne-a spus Alexei Busuioc.

„Noi nu avem nevoie de șefi. Reforma trebuie să lovească în dictatura politică – cu cât vom fi independenți politic, cu atât mai bine se vor dezvolta localitățile”, crede Busuioc care susține că banii nu trebuie oferiți pe merite politice.

Potrivit primarului din Capaclia, în țara noastră se vorbește despre descentralizare financiară, dar puțini oameni o doresc. „Noi trebuie să gândim economic – nu avem apă, canalizare, drumuri, iluminare. Țara nu e guvernul sau Chișinăul, suntem și noi, totul începe de la talpa țării. Aplicăm pentru fonduri europene, dar nici acolo nu putem direct. Când merg prin Germania, Polonia, le spun tuturor să nu dea banii în guvern, deoarece fondurile sunt gestionate de figuri politice, iar ele împart finanțele după culoarea politică. Dar cum rămâne cu restul satelor?”, se întreabă retoric primarul.

Reorganizarea nu va aduce beneficii

Unii funcționari din administrațiile raionale refuză să creadă că reorganizarea teritorială prin lichidarea raioanelor va aduce beneficii. Aceștia evocă experiența județelor din perioada anilor 1998-2001, când orașele și satele comasate au rămas uitate, iar calitatea serviciilor au trezit nemulțumirea multor oameni. Chiar dacă primăriile au obținut autonomie financiară, astfel că nu mai depind de raion, nu toți primarii și cetățenii înțeleg cum funcționează sistemul, ne spune președintele Consiliului Raional Ungheni, Ludmila Guzun.

Ludmila Guzun, președintele raionului Ungheni Sursa foto
Ludmila Guzun, președintele raionului Ungheni Sursa foto

„Primarii nu au înțeles lucrul ăsta și vin la consiliu după bani. Vin petiții de la cetățeni prin care ne cer să impunem primarul să rezolve o problemă. Reforma este binevenită, deoarece nu ne putem dezvolta așa cum trebuie. Polica bugetară trebuie modificată ca să stimulăm veniturile locale. Eu am trăit reforma din anii 1999, cu părere de rău, când serviciile s-au îndepărtat de cetățeni, iar asta a trezit nemulțumirea lor. Anual avem un buget de aproximativ 50 milioane de lei – banii sunt acumulați din venituri proprii și transferuri cu destinație specială, din care 2 milioane de lei sunt destinate pentru proiecte investiționale în folosul satelor”, a declarat Ludmila Guzun.

„Voronin a înviat raionul”

Alți funcționari ne-au spus că nu au înțeles bine strategia Guvernului, fie nu au reușit să o citească, fie nimeni de la Chișinău nu le-au explicat-o pe înțelesul lor. Bunăoară, șefa serviciului juridic de la Fălești, Ana Cebaniță, crede că documentul a fost elaborat de savanți și este foarte greu de priceput.

„Nu a fost nimeni să o tălmăcească. Dacă spun că vor să lichideze raionul, eu vă spun că orașul Fălești era o ruină. Atunci când Vladimir Voronin, așa cum este el, a revenit la raioane, aici era dezastru, chiar dacă noi avem potențial economic mare. La Bălți era concentrat tot. Din anul 2003 și până acum, să vedeți că raionul a înviat. Avem monumente istorice, stradă de granit și totul e renovat. Noi avem 32 de sate, sunt primării care nu pot exista economic, stau șubred cu finanțele și au nevoie de noi. Primarii sunt controlați de Cancelaria de stat, dar raionul îi ajută la întocmirea bugetelor. Soluția e reducerea personalului și comasarea primăriilor care nu pot exista”, crede Cebaniță.

Raioanele nu sunt eficiente

Tot din regiunea de nord a Republicii Moldova am vorbit cu vicepreședintele raionului Briceni, Anatolii Caduc. Acesta crede că nimeni nu este de acord cu noua reformă, dar se vor conforma noilor schimbări. „Ideea e bună, dar experiența județelor ne arată că totul se ducea la Edineț, acolo unde era centrul județean. Ca să vorbim concret, trebuie de studiat strategia, dar eu nu am văzut-o”, afirmă funcționarul.

Rolul raioanelor a scăzut în ultimul timp, iar acestea ușor-ușor vor dispărea, consideră, la rândul său, Mihai Mîțu, președintele raionului Soroca. „Moldova are experiența de comasare a raioanelor. Eu nu am activat în perioada județelor, dar din ce îmi spun oamenii, acestea aveau mai multe avantaje decât dezavantaje. Primăriile au finanțare directă, iar raioanele și-au pierdut rolul de dirijare. Noi mergem spre formarea de structuri mari, dorim noi sau nu. Viața va arăta că nu sunt eficiente raioanele. Noi mai avem în gestionare sănătatea și educația, în rest totul administrează primăriile.

Reforma e binevenită doar dacă se face de dragul de a schimba situația, dar nu numai oamenii”, a concluzionat Mîțu.

Mihai Mîțu, președintele raionului Soroca Sursa foto
Mihai Mîțu, președintele raionului Soroca Sursa foto

Președintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, spune că este conservator și își amintește că în perioada județelor se dezvoltau centrele județene, dar celelalte orașe și sate erau uitate. „Cantemir era uitat, totul era concentrat la Cahul. Sunt de acord ca ar trebui schimbări, dar de început de la primăriile cu 300-400 de locuitori în sat, de la 1.200 locuitori la o primărie, astfel 20-30% din primării s-ar reduce. Aparatul președintelui are cei mai buni specialiști din raion, iar noi organizăm seminare de instruire pentru primarii care nu știu administrație publică”, explică Ciobanu.

În perioada județelor exista doar o problemă

Vicepreședintele raionului Cahul Vlad Cășuneanu crede însă că reforma administrativ-teritorială este necesară, deoarece va reduce cheltuielile pentru întreținerea administrativă și va lichida raioanele mici care au aceleași state de personal. „Noi am trăit perioada județelor și mergea bine, aveam mai multe finanțe. Acum nu are importanță cum se vor numi – regiuni sau județe. Unica problemă care era – oamenii trebuiau să se deplaseze la Cahul pentru un document. Ar trebui să se facă câte un oficiu în fiecare raion pentru satele îndepărtate ca omul să nu vină pentru un document la sute de kilometri. În rest, bani erau mult mai mulți în județ, se observa o dezvoltare”, susține Cășuneanu.

Acesta neagă faptul că localitățile din afara centrului județean erau uitate. „Bunăoară, raionul Cantemir a fost conectat la rețeaua de apă potabilă în timpul județului. Ei până acum nu au canalizare chiar dacă sunt raion aparte. Ei nici apă nu aveau să aibă până în ziua de azi. Unde au văzut ei că nu era dezvoltare? Majoritatea angajaților erau din Cantemir, iar mulți dintre ei au rămas și se dezvoltă în continuare, cu nimic nu i-am ofensat”, explică vicepreședintele raionului Cahul.

„Încă un experiment?”

Intenția Guvernului a fost criticată dur de președintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi. Acesta a calificat drept o „greșeală fatală” strategia de reformare a administrației publice. „Încă un experiment ??!!! Nu cred că Guvernul va merge la această nouă încercare atât pentru cetățenii din raioane, cât și pentru eficiența întregului sistem administrativ din țară !!! Banii trebuie investiți pentru dezvoltarea sectorului real economic, pentru deschiderea de noi locuri de muncă și atunci vor fi bani și în bugetele locale pentru asigurarea unor servicii de calitate !!! Dăm bani pentru optimizări ???? Foarte straniu”, a scris acesta pe contul său de Facebook.

„Raioanele au activat de zeci de ani si au avut efect când erau și AP Centrale competente, când se lucra în interesul societății de sus până jos, când era economic dezvoltată fiecare localitate și raionul întreg ?! Cine au distrus cu politicile sale prostești acel complex social-economic, agricultura, fabricile, uzinele ?! Oare nu tot acei ce strigau că vor reforme ?! Cine a distrus piața de vânzare a producției si mărfurilor ?! Nu se poate de tolerat așa atitudine neprofesionistă… Este o greșeală fatală pentru tot sistemul administrativ din țară. Dispare încrederea oamenilor în autorități (…)”, a mai comentat acesta.

Uneori, economia dictează politica

Necesitarea reformării teritorial-administrative este susținută și la Leova. „E nevoie nu de azi și nu de ieri. Dacă vor face cu jumătăți de măsură nu-și vor atinge scopul. Mulți funcționari publici nu au capacitatea de a dezvolta localitățile. Trebuie neapărat să fie o reformă”, afirmă președintele raionului, Ion Gudumac. Acesta crede că situația actuală nu îi permite unei regiuni cu 50.000 de locuitori să aibă un contract de colaborare cu un județ din România care are 500.000 de locuitori. „Dacă era voință politică, această reformă era implementată demult. În 2-3 ani se face o reformă”, constată Gudumac.

Ion Gudumac, președintele raionului Leova Sursa foto
Ion Gudumac, președintele raionului Leova Sursa foto

Președintele raionului Cimișlia, Mihail Olărescu, a punctat că reformarea administrației publice locale trebuia implementată demult: „Comasarea raioanelor e dureroasă, dar câteodată sunt situații în care economicul dictează politicul și reformele ne impun să trecem peste durere ca să avem un rezultat mai bun. Într-adevăr, sunt prea multe raioane la așa un teritoriu mic. Consider că ar trebui să avem câteva regiuni și municipii”.

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2015, din suma totală de 7,4 miliarde de lei alocată administrațiilor locale (municipii, raioane și orașe/sate) 53% au ajuns în bugetele consiliilor raionale. În bugetele localităților de nivelul I (sate/orașe) au ajuns 24% din suma totală, adică aproape 1,8 miliarde de lei sau 1,7 miliarde de lei dacă excludem localitățile din componența municipiilor Chișinău și Bălți.

Deputații nu se grăbesc să comenteze strategia

Reacțiile politicienilor privind strategia aprobată de Guvern încă întârzie. Mulți dintre deputații contactați nu au dorit să ne ofere vreo opinie pentru că încă nu citise documentul. Cel mai vehement a fost liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a scris pe contul său de Facebook că se opune reformei administrației publice locale. Acesta susține că „lichidarea raioanelor și primăriilor cu o populație mică vor avea efecte dezastruoase pentru oameni și pentru administrația localităților. Socialiștii se vor opune acestei noi „strategii” antisociale și vor aborda această problemă la cel mai înalt nivel în Parlament. Guvernarea oligarhică va trece, iar raioanele vor rămâne”, a scris Igor Dodon.

Liberal-democratul Iurie Țap crede însă că această reformă este „ultima speranță” pentru Guvernul Filip. „Voi menționa importanța implicării tuturor actorilor interesați în procesul de reformă. Ceea ce nu s-a întâmplat la etapa elaborării și aprobării strategiei de reformă. Strategia elaborată de SIGMA trebuie să fie văzută bine de guvern. Or, abordarea acestuia în primele cinci luni de guvernare lasă multe semne de întrebare”, a comentat deputatul. Potrivit lui Țap, localitățile trebuie să fie sustenabile, capabile să-și colecteze impozitele. „La noi primăriile nu au capacitatea adminsitrativă, nu au specialiști și nu pot presta servicii. În cazul schimbărilor se eliberează resurse financiare, cam 50%, astfel o parte din bani ar merge pentru recrutarea specialiștilor calificați, iar altă parte în prestarea serviciilor calitative. Guvernul e important să înțeleagă legătura acestei reforme”, a precizat parlamentarul.

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*