Necunoașterea limbii române este un impediment pentru tinerii minorităților etnice din Republica Moldova – aceștia se simt ofensați de moldoveni și se confruntă cu dificultăți la angajare.

Tinerii din grupurile minoritare, mai ales vorbitorii nativi de găgăuză, bulgară, ucraineană și romani, studiază limba română ca o limbă străină în școlile din localitățile de unde provin. Elevii originari din Găgăuzia studiază în limba rusă, iar limba maternă găgăuză sau bulgară se învață în primul rând în familie.

Bunăoară în orașul Taraclia din UTA Găgăuzia locuiesc cei mai mulți bulgari, motiv pentru care ei vorbesc în limba maternă bulgară. „Noi vorbim limba bulgară în familie, iar cu prietenii comunicăm în limba rusă. Limba noastră maternă se învață acasă, dar avem ore de bulgară și română la școală. Avem acces la literatură și cultura bulgară”, spune Eugenia Gadarji din Taraclia. Tânăra care este elevă în clasa a XII-a susține că dacă vine la Chișinău se simte deranjată atunci când „oamenii spun că tu trebuie să știi limba română, eu nu vreau să vorbesc cu tine în limba rusă”.

Ecaterina Gadarji din Taraclia. FOTO: Sandu Tarlev

Găgăuzia și limba română

În Găgăuzia se vorbește preponderent în limba rusă și găgăuză, iar în română vorbesc doar cei care au un părinte moldovean, spune Nicolae Cheleș din satul Tomai, Găgăuzia, pe care l-am întâlnit la Forumul Tinerilor Minorităților Naționale, Etnice, Lingvistice și Religioase desfășurat în premieră la Chișinău. Tânărul găgăuz vorbește fluent limba română, iar asta datorită mamei sale care, spune el, este moldoveancă și vorbește cu el din copilărie în trei limbi: găgăuză, rusă și română. „Eu sunt unicul tânăr din Tomai care știe limba română. Ceilalți învață limba română la școală, dar acasă și când ies afară aud doar găgăuză și rusă. Noi suntem ofensați pentru că nu cunoaștem limba română, iar asta ne dă bătăi de cap la angajarea în câmpul muncii sau când facem stagii practice la Chişinău”, povestește Cheleș. Acesta a absolvit facultatea de drept la ULIM, iar în prezent studiază psihologia la masterat. Nicolae Cheleș mi-a spus că găgăuzii au acces la literatură și oportunități de păstrare și dezvoltare a identității etno-culturale.

Nicolae Cheleș din Tomai. FOTO: Sandu Tarlev

Tot în cadrul Forumului am vorbit cu Dumitru Lecars care este ucrainean născut în Râșcani și a absolvit liceul roman-ucrainean din orașul natal. De asemenea, Dumitru subliniază că etnicii ucraineni din Moldova au posibilități de a studia limba și literatura ucraineană și ocazii de a se manifesta cultural.

Limba romani se învață acasă

Dacă găgăuzii, ucraineii și bulgarii au oportunități de a se manifesta prin cultură, limbă și tradiții, nu putem vorbi de aceleași drepturi și în cazul romilor din Moldova. Comunitatea romilor nu au posibilitatea de a învăța limba romani. „Romii și azerii nu au cursuri de limbă maternă la școală. Dacă părinții sunt romi – învață limba în familie, iar dacă nu – vorbim limba pe care o auzim, adică rusa sau româna. Noi, romii, suntem discriminați, avem probleme de educație, asistență medicală, prejudecăți etc. Cultura romă e doar un început de manifestare în Europa. În prezent avem profesori de etnie romă, imn și drapel, dar nu suntem la același nivel ca populația majoritară”, afirmă Aluna Lepădatu din Chișinău.

Aluna Lepădatu din Chișinău. FOTO: Sandu Tarlev

Ce vor minorităților etnice

Organizatorii Forumului își propun să promoveze drepturile minorităților etnice, lingvistice și religioase din Moldova și să stabilească un dialog cu autoritățile publice centrale și locale. În cadrul Forumului s-a constatat că tinerii din grupurile minoritare în Republica Moldova se întâlnesc cu probleme de incluziune în viața publică și socială din țară, dar mai ales le este greu să-și găsească un loc de muncă, deoarece nu cunosc limba română. Ecaterina Postolatii, membră a Grupului Tineretului pentru Solidaritate Interetnică, declară că „Nu este un secret că situația privind predarea limbii de stat pentru minorități nu e atât de bună. În școli se predă în limba rusă sau limba maternă. Nivelul și calitatea de predare a limbii de stat e scăzută, iar asta se vede atunci când elevii termină liceul și nu prea știu limba de stat. Nu putem spune că e vina lor, deoarece este o lipsă mare de profesori. Elevii nu știu limba de stat nu pentru că nu vor, dar pentru că nu au posibilitatea să o învețe. Dacă vin la Chișinău nu pot să-și găsească un loc de muncă și sunt nevoiți să plece peste hotare”, spune Ecaterina. Precizăm că la Comrat este o școală cu predare în limba română, însă în majoritatea insituțiilor de învățământ se studiază în limba rusă.

Forumul minorităților etnice din Moldova. FOTO: Sandu Tarlev

Urmărind protejarea și promovarea drepturilor minorităților etnice, participanții la forum au elaborat un șir de recomandări pentru a soluționa problemele tinerilor proveniți din rândurile minorităților etnice. În acest context, aceștia au solicitat de la autoritățile centrale și locale să ofere cursuri gratuite de limba română în localitățile unde trăiesc, precum și oferirea suportului necesar școlilor bilingve și multilingve în toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, Taraclia și UTA Găgăuzia. Aceștia cer revizuirea și modificarea programului școlar, a manualelor și a metodelor de predare. De asemenea, reprezentanții minorităților etnice solicită să fie adoptate unele măsuri care să îmbunătățească participarea publică și politică a tinerilor etnici.

Limba română se învață benevol

Prezent la eveniment, șeful Direcției generale învățământ preșcolar, primar și secundar de la Ministerul Educației, Valentin Crudu, recunoaște că lucrurile merg încet și rămâne actuală problema cunoașterii limbii române de către minoritățile etnice din țara noastră. „Accentul se pune pe alte discipline. Lucrurile merg încet pentru că nu există dorință din partea tinerilor de a învăța limba română”, a menționat Crudu.

Funcționarul a amintit despre proiectul educațional „Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română” inițiat în anul 2011 de către Ministerul Educației al Republicii Moldova. În prezent, proiectul este activ în 40 instituții de învățămînt, unde 89 de profesori predau limba română elevilor din 154 de clase. În același timp, Valentin Crudu a anunțat că amelioararea cunoștințelor de limbă română a elevilor din școlile cu instruire în limbile rusă și/sau maternă se va realiza prin Planul național pentru îmbunătățirea calității învățării limbii române de către elevii alolingvi implementat în anii 2016-2020.


CITIȚI ȘI: Limba română, un examen obligatoriu. Cum vrea statul să-și integreze minoritățile etnice


Forumul Tinerilor Minorităților Naționale, Etnice, Religioase și Lingvistice din Moldova a fost organizat de Tineretul pentru Solidaritate Interetnică cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Materne. Evenimentul a fost susținut financiar de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Republica Moldova.

1 comentariu

  1. Cred că ar bine să menționați și despre programele existente pe care le implementează ANTEM http://antem.org/, lumea trebuie să cunoască despre posibilitățile oferite și despre bnele practici existente la noi în Moldova

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*