O serie de măsuri ce au drept scop susținerea limbii găgăuze au fost propuse de un grup de deputați din Adunărea Populară Găgăuză. În cadrul unei conferințe de presă, aleșii de la Comrat Ecaterina Jecova, Elena Caramit și Mihail Jelezoglo au remarcat că la 22 de ani de la formarea autonomiei, limba găgăuză este aproape de dispariție.
Limba rusă, tot mai prezentă în Găgăuzia
Deși conform Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), adoptată în anul 1994, limba rusă este abia a treia limbă oficială din autonomie, totuși astăzi aceasta este folosită ca prima limbă în Educație, instituțiile administrației publice locale, dar și în viața de zi cu zi. De asemenea, din cauza unui împrumut masiv de cuvinte din limba rusă, actualmente limba găgăuză vorbită este mai degrabă un amestec de limbă turcă arhaică și limbă rusă.
Crearea autonomiei nu a contribuit la renașterea limbii găgăuze
Acest lucru este remarcat de Elena Caramit, care atrage atenția asupra faptului că limba găgăuză nu a dispărut nici măcar în perioada când nu exista o autonomie și nici atunci când aceasta nu era predată în școli. „Dar astăzi, când avem toate acestea, limba găgăuză este într-o situație critică. Circa 82% dintre locuitorii UTA Găgăuzia sunt de etnie găgăuză, dar cei mai mulți dintre ei vorbesc în limba rusă [conform sondajelor care prezintă situația din regiune]. Aceasă problemă nu este numai în orașe, dar și în satele autonomiei. Tinerii părinți vorbesc cu copiii lor în limba rusă și nu îi învață pe aceștia limba lor maternă. Prin urmare, limba găgăuză dispare”, a exclamat Caramit.
Semnale de alarmă, din mai multe direcții
Anterior, alți demnitari moldoveni, găgăuzi sau străini au atras atenția asupra faptului că limba găgăuză este o limbă marginalizată în Găgăuzia, în ciuda faptului că înființarea autonomiei a avut drept scop principal renașterea culturii și limbii găgăuze. Astfel, fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în una din puținele vizite ale sale în regiune, și-a arătat indignarea asupra faptului că actualmente nu există nicio școală cu predare sută la sută în limba găgăuză. Prim-vicebașcanul găgăuz, Vadim Ceban, într-un interviu acordat anterior pentru moldNova, și-a arătat îngrijorarea asupra modului în care este marginalizată limba găgăuză de către purtătorii acesteia și a faptului că tot mai puțini găgăuzi cunosc limba lor maternă. De asemenea, premierul Pavel Filip a menționat anterior că scopul autorităților moldovenești este „de a conserva limba și cultura găgăuză și de a transmite această perlă a Moldovei generațiilor viitoare”. Și ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, își arătase nedumerirea asupra faptului că în autonomie nu există o instituție de învățământ cu predare în limba găgăuză, menționând că Bucureștiul va susține printr-o serie de acțiuni conservarea limbii găgăuze.
„Legea privind funcționarea limbilor nu funcționează în Găgăuzia”
Deputatul din Adunarea Populară a Găgăuziei Mihail Jelezoglo a subliniat că în prezent în autonomie nu este respectată Legea privind funcționarea limbilor și catalogează actuala situație a limbii găgăuze ca una critică. „Noi credem că pentru a schimba situația critică în care se află în acest moment limba găgăuză avem nevoie de un proiect de lege care va permite pas cu pas menținerea și dezvoltarea limbii noastre materne. Deputații de la Comrat ar trebui să analizeze legile referitoare la funcționalitatea limbilor și să facă așa încât acestea să funcționeze”, a declarat Mihail Jelezoglo.
Măsuri pentru „salvarea limbii găgăuze”
Cei trei deputați din UTA Găgăuzia au anunțat că au inițiat un proiect de lege prin care propun mai multe măsuri în vederea „salvării limbii găgăuze de la dispariție”. Aceștia își doresc să fie aprobate mai multe modificări în domeniile Educație, Mass-media, Politică, dar și Cultură.
În proiect se menționează că mass-media din autonomie marginalizează cu desăvârșire limba găgăuză. Ecaterina Jecova a atras atenția asupra faptului că „dintre toate materialele media elaborate în autonomie, doar jurnaliștii de la Teleradio Găgăuzia pregătesc materiale în limba găgăuză, iar restul – posturi de radio, televiziune și presa online – produc doar informații în limba rusă”. Aceasta a mai spus că „odată ce limba găgăuză nu se aude la radio și TV, nu va fi folosită nici în comunicarea zilnică și va dispărea”. Așadar, aceasta a propus ca jurnaliștii din regiune să fie obligați să pregătească o anumită parte din materialele informative în limba găgăuză.
Obiecte de studiu, în limba găgăuză
În cadrul conferinței de presă, deputații găgăuzi au mai menționat că autoritățile ar trebui să pregătească teste pentru copiii din grădinițele din autonomie pentru a li se verifica nivelul de cunoaștere a limbii găgăuze. Proiectul de lege mai propune de asemenea ca în grădinițe să fie implementată învățarea limbii găgăuze sub forma unui joc, iar în școli să fie predate în limba găgăuză câteva obiecte de studiu, cum ar fi Muzica, Educația tehnologică și Artele plastice. Pentru popularizarea limbii găgăuze în rândul etnicilor găgăuzi, aleșii mai propun organizarea unor cursuri online la Universitatea de Stat din Comrat.
În inițiativă se mai menționează necesitatea susținerii scriitorilor, poeților și compozitorilor găgăuzi, necesitatea creșterii numărului de producții teatrale în limba găgăuză, precum și necesitatea promovării prin comunicarea zilnică a limbii găgăuze de către oamenii politici din regiune.
Conducerea autonomiei, despre inițiativă
Bașcanul autonomiei, Irina Vlah, nu a răspuns la apelurile noastre ca să comenteze inițiativa celor trei aleși locali. La rândul său, contactat de moldNova, prim-vicebașcanul Găgăuziei, Vadim Ceban, ne-a spus că este de părere că limba găgăuză nu va dispărea, dar în același timp consideră inițiativa celor trei deputați găgăuzi una binevenită. „Măsurile propuse sunt doar un element în cadrul unui program mai complex! La moment, noi împreună cu Guvernul, Parlamentul și APG vom elabora acest program!”, a menționat acesta. De asemenea, Ceban a mai declarat că elaborarea acestui proiect de lege este prevazută într-o hotărâre de Guvern din decembrie 2016.