Igor Dodon a înregistrat în ultima perioadă o serie de eșecuri politice, cel mai recent fiind anularea decretului prin care i-a retras cetățenia Republicii Moldova fostului președinte al României Traian Băsescu.

Președintele Igor Dodon. FOTO Sandu Tarlev

Primul decret semnat de Igor Dodon în anul 2017 a fost cel prin care l-a lipsit pe Băsescu de cetățenia moldovenească, încă din data de 3 ianuarie. Motivul invocat: nu ar fi fost respectate procedurile legale, iar Traian Băsescu a făcut mai multe declarații împotriva statalității Republicii Moldova și ar fi existat referate instituționale prin care era respinsă cererea de acordare a cetățeniei.

Decretul suspendat

“Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetățenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rînduri la lichidarea statalității Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exercițiul funcției de președinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească și existența poporului moldovenesc”, astfel și-a motivat Dodon decizia.

“Toate cele menționate vin în gravă contradicție cu prevederile legii supreme — Constituția Republicii Moldova. Mai mult decât atât, în cadrul procedurii de acordare a cetățeniei RM lui Băsescu, au fost ignorate numeroase avize din partea mai multor instituții, inclusiv faptul existenței urmăririi penale”, a adăugat noul președinte al Republicii Moldova.

Băsescu a contestat în justiție decretul lui Dodon, iar pe data de 20 martie 2017 acest decret a fost suspendat de Judecătoria Chișinău. Instanţa a acceptat solicitarea avocaţilor lui Traian Băsescu şi a cerut ca până pe data de 2 mai 2017, preşedintele ţării să prezinte probele în sprijinul decretului său. Următoarea şedinţă de judecată va avea loc pe 16 mai, începând cu orele 10.00 la Judecătoria Chişinău. Până la soluţionarea problemei, decretul semnat de Igor Dodon nu va produce efecte juridice. Președinția Republicii Moldova a anunțat că va contesta această decizie la Curtea de Apel.

Retragerea ambasadorului de la București

Pe 10 ianuarie 2017 Igor Dodon anunța că va solicita retragerea ambasadorului Republicii Moldova de la București, Mihai Gribincea, după ce acesta a afirmat că s-ar putea să fie anulat decretul de retragere a cetățeniei lui Băsescu.

”Sunt surprins că descopăr că unii ambasadori au devenit avocați ai unor politicieni din țara de reședință și au cam uitat cărui stat servesc. E și mai grav cînd aceștia fac comentarii politice în raport cu autoritățile statului care i-a trimis în misiune”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

”Avem niște relații politice, dar și la nivel de societate, foarte intense, care nu cred că pot fi influențate foarte mult de acest decret”, a declarat luni Mihai Gribincea, într-o emisiune la Digi24, cu referire la decretul lui Dodon privind ridicarea cetățeniei moldovenești pentru Traian Băsescu. “Cu atât mai mult că, după cum ați menționat și dumneavoastră, unul dintre parlamentarii din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională cu privire la acest decret de retragere a cetățeniei. Nu vreau să anticipez rezultatul, dar experții în domeniu spun că șansele ca acest decret sa fie considerat anticonstituțional sunt foarte mari’, a declarat ambasadorul Mihai Gribincea.

Legea miliardului

Igor Dodon a declarat în repetate rânduri că se va opune transformării în datorie publică a pierderilor din băncile cuprinse în scandalul miliardului dispărut de la Chișinău. Pe 10 martie 2017 Parlamentul a respins inițiative președintelui de anulare a ”legii miliardului”. ”În condițiile actuale, o altă soluție pe care am propus-o și anterior este ca cetățenii să se expună asupra subiectului dat. Exact acest lucru îl vom face, vom cere opinia poporului. Trebuie menționat că primele plăți din bugetul de stat în acest context sînt planificate pentru luna noiembrie 2017. Pînă atunci trebuie maximă consolidare a eforturilor pentru anularea acestei legi rușinoase”, a declarat Igor Dodon.

Respins la Tiraspol

Încă din campania electorală Igor Dodon a promis o rezolvare rapidă a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Însă proiectul său a fost respins abrupt de noul lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. La prima întâlnire dintre Dodon și Krasnoselski de pe 4 ianuarie 2017 s-a discutat despre libertatea de circulație, despre recunoașterea diplomelor şi a plăcuţelor de înmatriculare eliberate de Tiraspol, despre transport şi comunicații – fără să fie atinse subiecte politice. Liderul transnistrean a subliniat la această întâlnire că ”garanția securității Transnistriei este independența ei”.

Igor Dodon a încercat permanent să obțină sprijinul Moscovei pentru rezolvarea conflictului transnistrean în direcția dorită, fără să obțină o promisiune limpede în acest sens. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a dat de înțeles pe 21 martie că nu are în vedere o reunificare a Transnistriei cu Republica Moldova. „Atunci când unii politicieni spun că Moldova ar trebui să fie integră, eu nu sunt împotrivă, lasă să fie integră, numai că fără regiunea transnistreană. Oamenii de aici și-au ales calea și nu se vor abate de la drum”, a declarat Krasnoselski la aniversarea a 25 de ani de la înființarea miliției transnistrene.

Deschiderea biroului NATO la Chișinău

Un alt subiect fierbinte pe agenda lui Igor Dodon este anularea deschiderii biroului de legătură al NATO în Republica Moldova. La întâlnirea cu Dodon din 7 februarie secretarul general adjunct al NATO Rose Gottemoeller a anunțat că alianța va deschide totuși un birou de legătură la Chișinău, în conformitate cu tratatele semnate de Guvernul Republicii Moldova și ratificate de Parlament.

În cadrul conferinței de presă comune cu președintele Igor Dodon, Rose Gottemoeller a subliniat faptul că nu este vorba de o bază militară, ci de o misiune diplomatică deservită de civili, inclusiv de cetățeni ai Republicii Moldova. Igor Dodon a solicitat NATO semnarea unui acord în care să fie recunoscută neutralitatea Republicii Moldova, însă conform declarației de presă oficiale, NATO a recunoscut deja această neutralitate prin Planul de Acțiune pentru Parteneriat.

 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*