Lumea rusă din sudul Republicii Moldova. În ce cred locuitorii din Găgăuzia și Taraclia

Majoritatea locuitorilor din raionul Taraclia și UTA Găgăuzia consideră că Republica Moldova aparține lumii ruse. Aceștia cred că viitorul țării va fi în componența Federației Ruse și se informează aproape exclusiv din presa de la Moscova, potrivit unui studiu efectuat de Institul de Politici Publice, lansat pe 20 septembrie la Chișinău.

Studiul „Moldova între Est și Vest: viziuni din Găgăuzia și Taraclia” identifică principalele probleme care trebuiesc rezolvate pentru a contribui la coeziunea socială în Republica Moldova.

În ce cred locuitorii din Taraclia și Găgăuzia

Sociologul Vasile Cantarji a prezent rezultatele studiului privind nivelul de integrare a locuitorilor raionului Taraclia și autonomiei Găgăuzia. Astfel, printre principalele probleme de care sunt preocupați locuitorii celor două entități administrative sunt legate de sărăcie și situația economică a țării. De problema prețurilor sunt preocupați 63% din respondenți, iar de șomaj – 54%. Totodată, relațiile interetnice nu constituie o prioritate în problemele enumerate de sociologi – doar 2% din intervievați percep acest aspect ca unul problematic.

Identitatea primară pentru locuitorii Taracliei și Găgăuziei constituie identitatea civică – cetățean al Republicii Moldova. Acest indice este caracteristic pentru o treime din locuitori. Cea de-a doua identitate este cea regională, când locuitorii Găgăuziei se identifică cu autonomia (31%). Identitate etnică este foarte rar percepută ca și identitate primară.

Întrebați dacă se simt integrați în societatea Republicii Moldova, majoritatea locuitorilor ambelor unități administrative (70%) au răspuns afirmativ.

Lumea rusă de la sudul Republicii Moldova

Pe plan etno-cultural, majoritatea respondenților a răspuns că Republica Moldova aparține „lumii ruse”. Aproape 65% din intervievați percep spațiul cultural al Moldovei ca parte a lumii ruse, 2,4% au spus că Moldova face parte din spațiul cultural european, iar 21% au spus că nu aparține nimănui.

Majoritatea respondenților au mai spus că văd viitorul Republicii Moldova în componența Rusiei (34%). Un număr mai mic de cetățeni (31%) consideră că viitorul Moldovei va fi într-o federație împreună cu Transnistria și Găgăuzia. În independența Moldovei cred 18% din locuitorii intervievați și foarte puțini sunt cei care văd viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană (1,6%) sau alături de România (0,4%). Aproape 80% din respondenți au spus că Rusia este țara în care preferă să-i vadă pe copiii lor, iar 60% din intervievați au spus că nu văd viitorul copiilor săi în Moldova.

Limba rusă este cunoscută practic de toți locuitorii celor două regiuni, mai mult decât limbile etniilor bulgară și găgăuză, subliniază autorii studiului. Limba română este vorbită liber de 31% din locuitorii Taracliei și 13% de locuitorii din autonomia găgăuză. Cel mai mult în casele locuitorilor regiunilor se vorbește în rusă (48%), mai puțin în găgăuză – 44,9% (în UTAG) și bulgară – 35,4% (în raionul Taraclia).

Mai mult, limba rusă este preferată ca limba de studii de către marea majoritatea (80%) și doar 10% ar dori ca fiii și fiicele lor să studieze în școlile cu predare în limba română. Totodată, ideea creării școlilor mixte de predare în română și rusă este acceptată de jumătate din respondenți.

Paradoxul bulgarilor din Taraclia

Datele statistice mai arată un puternic sentiment al locuitorilor regiunilor față de Uniunea Sovietică. Majoritatea etnicilor bulgari și găgăuzi se raportează istoric la fosta URSS (37,6%) sau la actuala Federație Rusă (17,4%). Dacă în cazul etniei găgăuze disputele privind istoricul grupului continuă, paradoxul este vizibil în cazul etnicilor bulgari, când doar 6,5% din respondențiu din raionul Taraclia percep statul național bulgar ca și patrie istorică.

Atitudinile grupurilor etnice minoritare față de statul Republica Moldova sunt marcate printr-o loialitate declarativă, a concluzionat Vasile Cantarji. Acesta a menționat că dacă în Moldova se va ajunge la evenimente asemănătoare celor din Ucraina, atunci viitorul construcției statale moldovenești va fi văzut cu neîncredere de locuitorii regiunilor.

Cum să îndrăgești limba română

Fostul ministru al Educației Anatol Gremalschi a trecut în registru principalele probleme din cauza cărora limba română nu a devenit una populară între etniile minoritare, dar și cum ar putea autoritățile să remedieze această situație. Gremalschi a spus că promovarea limbii române în cele două regiuni ar trebui să se bazeze pe principiul pragmatismului, iar oamenilor să li se explice beneficiile cunoașterii acestei limbi. Totodată, acesta a spus că abordarea societății în privința problemei lingvistice ar trebui să se bazeze pe respectarea drepturilor individului, nu pe respectarea drepturilor colective.

O altă problemă cu care se confruntă minoritățile etnice găguză și bulgară este faptul că aceștia sunt nevoiți să studieze aproape cinci limbi, dintre care una este cea nativă (bulgară, găgăuză sau ucraineană), a doua este limba rusă, ca fiind o limbă de comunicare interetnică, cea de-a treia limbă pe care o învață elevii din regiune este româna, iar conform Codului Educației – alte două limbi străine. Gremalschi crede că formarea competențelor lingvistice așa cum ele sunt stipulate în Codul Educației reprezintă o sarcină dificilă pentru învățământul din Republica Moldova.

Acesta a mai spus că în mare parte minoritățile nu vor să învețe limba română din lipsa de perspectivă de a o utiliza, dar totodată recunosc că este necesar să o învețe. Respondenții au recunoscut că ar fi bine să cunoască limba de stat, dar în același timp aceștia au spus că nu au avut dificultăți semnificative din cauza necunoașterii limbii oficiale.

Gremalschi a spus că cetățenii sunt gata să învețe limba română, dar și statul trebuie să rezolve restanțele la capitolul implementării unei politici lingvistice corecte. În primul rând, statul trebuie să mărească fondul alocat pentru profesorii care predau limba română în școlile pentru alolingvi, dar și să acordă o atenție mai mare la capitolul pregătirii profesionale a cadrelor didactice, a opinat fostul ministru al Educației. „Noi predăm româna, dar nu o învățăm”, a rezumat acesta.

„Govorit Moskva”: Spațiul mediatic din Găgăuzia

Directorul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, Mihail Sirkeli, s-a referit la spațiul informațional al autonomiei găgăuze și impactul presei ruse asupra populației. Sirkeli a spus că populația acestor regiuni preferă să urmărească știri și programe analitice în limba rusă. Consumul mediatic al locuitorilor regiunilor arată că limba rusă este preferată de circa 93% din respondenți. Sirkeli a spus că legislativul local a adoptat o serie de legi, potrivit cărora aceștia s-au asigurat cu dreptul de a elibera licențe pentru operatorii de cablu fără aprobarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Chișinău. Astfel, politicienii de la Comrat își promovează mesajele în campania electorală, având în proprietate fiecare câte o rețea de cablu.

Mihail Sirkeli a spus că posturile de televiziune rusești sunt foarte populare în regiune, inclusiv datorită calității producției pe care o difuzează. Sirkeli a menționat că posturile naționale de televiziune nu sunt privite în regiune datorită lipsei unui conținut atractiv, dar și pentru faptul că este puțină lume care înțelege româna.

Mihail Sirkeli consideră că restricționarea mass-mediei ruse nu va avea un efect scontat, deoarece oamenii pur și simplu vor migra în Internet sau vor procura antene parabolice, iar astfel izolarea informațională se va adânci și mai mult. Acesta mai crede că dacă postul public de televiziune ar difuza emisiuni în limba rusă, atunci politica Chișinăului ar fi mai clară locuitorilor regiunilor.

Moldova există datorită Ucrainei

Analistul politic Oazu Nantoi s-a referit la proiectul statului Republica Moldova și a spus de ce existența statului Ucraina este un factor de stabilitate pentru țara noastră. Nantoi consideră că proiectul statalității Republicii Moldova încă nu s-a împlinit, inclusiv pentru faptul că nu controlează teritoriul său din stânga Nistrului. În urma conflictului transnistrean a fost o perioada când viabilitatea statului a fost pusă sub semnul întrebării, și-a amintit expertul.

Actuala clasa politică nu întreprinde măsuri cuvenite pentru a uni societatea, ci doar utilizează stereotipuri geopolitice pentru a manipula electoratul, a mai spus Nantoi.

„Noi nu putem ignora faptul că, din start, procesele politice din Republica Moldova au pornit de la trecut. Și până în prezent noi avem proiecte politice care se trag din trecutul sovietic și avem proiecte politice care se trag din perioada când Basarabia se afla în componența României. Respectiv, politicienii noștri de dragul accederii la putere aplică principiul Dezbină și condu, amplificând sau consolidând acele clivaje etnolingvistice pe care noi le-am moștenit din perioada sovietică”, a explicat analistul.

Viziunile cetățenilor despre conflictul din Ucraina reprezintă un alt indice în privința viabilității statului Republica Moldova, în opinia lui Nantoi. Acesta a spus că de atitudinea fiecărui cetățean în parte despre evenimentele din Ucraina depinde capacitatea de supraviețuire a statului. „Atâta timp cât există Ucraina vom exista și noi ”, a spus Nantoi.

Aproape 78% din respondenții din Găgăuzia și Taraclia susțin alipirea Crimeei la Federația Rusă și nu consideră că a avut loc anexarea. În afară de aceasta, aproape 70% din intervievați au spus că puterea actuală din Ucraina de după Maidan este una fascistă.

Dezbinarea societății din Republica Moldova pe criterii geopolitice, lingvistice, etnice ar putea fi rezolvată odată cu aplicarea conceptului de națiune civică moldovenească, consideră analistul politic Oazu Nantoi. Pentru a depăși barierele comunicaționale între diferite categorii de etnii factorul ce i-ar putea uni pe majoritatea cetățenilor ar fi cetățenia.

Găgăuzia și Taraclia, abandonate de oficialii de la Chișinău

Singurul demnitar care a venit la prezentarea studiului a fost deputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi. Acesta a recunoscut că politicienii sunt de vină pentru crearea pericolului informațional, ignorând viziunile locuitorilor din sudul Moldovei.

„Lumea aceasta este izolată de spațiul informațional și de mesajele pe care noi am vrut să le trimitem. Pentru că tot timpul noi spunem: Vorbiți limba română, vorbiți limba română. Eu înțeleg asta, dar 40% nu înțeleg limba româna. Atunci noi cu mâinile noastre divizăm societatea, mesajele nu ajung. Este un spațiu fertil pentru manipulare. Vin alții care astupă acest spațiu informațional cu informație puțin veridică și chiar falsă”, a spus Lucinschi.

Parlamentarul a recunoscut că această problemă este una a statului și că statul Republica Moldova așa și nu a fost construit. „Astăzi putem să constatăm că noi avem țară, dar nu avem stat. De aceea, eu îi înțeleg foarte bine de ce ei (locuitorii din Găgăuzia și Taraclia – n.n.) se uită la Putin”, a mai spus Lucinschi.

Precizăm că populația totală a UTA Găgăuzia și cea a raionului Taraclia constituie 205.437 de persoane sau circa 5,78% din populația totală a Republicii Moldova.