Tiraspolul a scos de la naftalină un „proiect de lege”, pregătit încă în anul 2012, care ar reglementa drastic relațiile cu Chișinăul și ar stabili rolul celorlalți participanți în procesul de reglementare transnistreană, insistând pe recunoașterea internațională a regiunii. În același timp, ambasadorul OSCE din partea Germaniei, Cord Meier-Klodt, a declarat că soluția privind rezolvarea conflictului transnistrean trebuie să se regăsească în limitele respectării suveranității Republicii Moldova și să prevadă acordarea unui statut special regiunii transnistrene.
Potrivit lui Cord Meier-Klodt, care a organizat o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia recentei sale vizite în Republica Moldova, toți participanții internaționali în cadrul formatului de negocieri „5+2” susțin prevederile protocolului semnat la început de iunie la Berlin. Acesta s-a arătat optimist în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor de către ambele părți. Între timp, luptele interne de la Tiraspol se intensifică.
Chișinăul și Tiraspolul susțin prevederile protocolului de la Berlin
Ambasadorul OSCE consideră un adevărat succes relansarea negocierilor în formatul „5+2” care a avut loc la începutul lunii iunie la Berlin. Cord Meier-Klodt a recunoscut că semnarea protocolului de ambele părți din procesul de reglementare transnistreană este departe de înțelegerea că acest conflict a fost rezolvat, însă acest pas, în opinia lui, a adus un nou impuls și șanse reale de îmbunătățire a vieții locuitorilor din ambele părți ale Nistrului. Vom preciza că în documentul semnat la Berlin ambele părți – Chișinăul și Tiraspolul – s-au angajat să găsească soluții la problemele privind mediul înconjurător, privind apostilarea diplomelor de studii eliberate de școlile din stânga Nistrului, privind dosarele penale deschise împotriva funcționarilor din ambele părți, dar și cele care țin de transport.
Reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei a mai spus că oficialii de la Chișinău și reprezentanții politici de la Tiraspol l-au asigurat în privința continuării relațiilor între părțile conflictului în baza protocolului amintit. Acesta a fost, de fapt, scopul vizitei la Chișinău a lui Meier-Klodt, oficialul european precizând că experții din grupurile de lucru în privința rezolvării problemelor ce țin de apostilarea actelor de studii, moratoriul asupra dosarelor penale, dar și în privința condițiilor de participare în traficul internațional a automobilelor înmatriculate în regiunea transnistreană continuă dezbaterile, inclusiv astăzi. Ambasadorul OSCE a refuzat însă să ofere un răspuns concret despre discuțiile privind recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare din regiunea transnistreană pe motiv că sunt mai multe modele abordate în cadrul lucrului și nu se știe care din ele va fi ales.
Anterior, expertul în politică Victor Chirilă a semnalat că negocierile de la Berlin din 2-3 iunie 2016 pentru reglementarea conflictului transnistrean au constat într-o serie de presiuni asupra reprezentanților Chișinăului. În opinia lui, în cadrul negocierilor de la Berlin, Rusia a reușit să transforme formatul „5+2” într-un instrument de presiune vizavi de Republica Moldova, iar atitudinea Misiunii OSCE de la Chișinău a provocat multe semne de întrebare în privința imparțialității organizației.
Guvernul și Parlamentul acceptă condițiile de la Berlin
Despre condițiile de la Berlin Cord Meier-Klodt a discutat și cu șeful Guvernului, Pavel Filip, în cadrul unei întrevederi de joi, 23 iunie. Premierul a asigurat OSCE că protocolul semnat la reuniunea „5+2” constituie o foaie de parcurs pentru Conferința din Bavaria din luna iulie, la care vor fi discutate realizările documentului. Totodată, Pavel Filip a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar fi avansat în discuțiile cu Tiraspolul în privința recunoașterii diplomelor de studii eliberate în stânga Nistrului.
„A fost înregistrat un progres semnificativ şi în ce priveşte apostilarea diplomelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană”, a declarat premierul.
Premierul Pavel Filip a accentuat că din partea Chişinăului există voinţă politică pentru a soluţiona problemele privind restabilirea legăturii telefonice, identificării unor soluţii privind dosarele penale şi asigurarea liberei circulaţii a persoanelor oficiale între cele două maluri ale Nistrului. Vineri, 24 iunie, premierul a hotărât să viziteze Zona de Securitate din raionul Dubăsari, exact la o zi după ce delegația transnistreană din cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) a refuzat propunerile Chișinăului de a identifica soluții la problema privind libera circulație în zonă. Tiraspolul a insistat, în schimb, „de o manieră deja cunoscută, asupra introducerii subiectului legat de zborurile în Zona de Securitate”, potrivit unui comunicat al CUC.
Între timp, întâlnirea dintre spicherul Parlamentului, Andrian Candu, și ambasadorul OSCE, Cord Meier-Klodt, a fost reflectată sec de către serviciul de presă al Legislativului. Discuțiile dintre cei doi s-au bazat mai mult pe rezultatele primei ședințe a Platformei parlamentare de consultare și control parlamentar pentru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova. Candu a amintit despre nevoia de a crea un fond din bugetul de stat prin intermediul căruia autoritățile ar putea ajuta populația din stânga Nistrului.
Amintim că la prima întrevedere cu reprezentantul OSCE, din luna aprilie, Andrian Candu a declarat că nu exclude atribuirea unui statut special pentru Transnistria. (Sursa)
Luptele interne din stânga Nistrului se reflectă în procesul de negocieri
De la Tiraspol, Cord Meier-Klodt a primit, la fel, asigurări precum că liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk, și negociatorul politic al regiunii, Vitali Ignatiev, sunt gata să rezolve o serie de probleme în formatul „5+2”. Totodată aceștia s-au plâns ambasadorului că există puține proiecte de decizii comune și, totodată, convenabile ambelor părți ale conflictului ce pot fi semnate în procesul de negocieri.
Vom sublinia că nu doar deciziile unilaterale afectează discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol, dar și rivalitatea internă dintre sovietul suprem și liderul nerecunoscut, Evgheni Șevciuk. Acest lucru s-a reflectat recent într-un „proiect de lege” al deputaților din stânga Nistrului ce ar reglementa negocierile cu Chișinăul.
Astfel, pe 22 iunie 2016, a fost votat în prima lectură așa-numitul „proiect de lege privind reglementarea negocierilor cu dreapta Nistrului”. Procesul de negocieri este menit să normalizeze relațiile cu Chișinăul pe baza unor principii de respect reciproc față de „suveranitatea și independența ambelor părți”, dar și pentru stabilitatea regională, potrivit comunicatului de presă al instituției.
Tiraspolul insistă asupra recunoașterii independenței sale
Autorii documentului susțin că principiul esențial al negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol ar trebui să fie recunoașterea egalității părților și în mod special recunoașterea internațională a independenței regiunii transnistrene. Astfel, deputații din regiune vor să reglementeze bazele organizaționale, politice și legislative de efectuare a proceselor de negocieri și explică rolul fiecărei părți din proces. Prin urmare, inițiativa organizării întâlnirilor în formatul de negocieri „5+2”, ar trebui să aparțină părților conflictului (Republica Moldova și regiunea transnistreană), mediatorilor și garanților (Federația Rusă, Ucraina și OSCE), nu și a observatorilor (SUA și UE), potrivit inițiativei de la Tiraspol.
Totodată, în actul respectiv este specificat că formatul „5+2” poartă un caracter auxiliar în procesul de negocieri. În document mai sunt stipulate prevederile privind acordarea garanțiilor de implementare a acordurilor luate în cadrul negocierilor, dar și garanții în cazul în care o parte din conflict le va încălca. În afara de aceasta, sovietul suprem vrea să păstreze controlul asupra documentelor de lucru a responsabililor de negocieri de la Tiraspol.
Din opt avize asupra proiectului, doar cel al „guvernului nerecunoscut” este negativ. Negociatorul politic al Tiraspolului, Vitalie Ignatiev, a anunțat printr-o scrisoare „legislativul” că nu consideră necesară adoptarea unei astfel de inițiativă.
Amintim că un astfel de proiect a fost înregistat în parlamentul nerecunoscut din Tiraspol încă în iunie 2012.
Cred ca acest domn este mai mult interesat de stoparea creerii unei enclave rusesti in zona ,decat de unitatea statului Moldova! Si nu el personal,cat NATO in special. Asadar romani, sunteti doar o marfa! Ce nu intelege acest domn ,este faptul ca , prin acest act, va creea o majoritate electorala care poate fi exploatata oricand pentru a fi creata o asemenea enclava la dimensiune majorata insa. Halal diplomatie!