Să te ocupi de un recensământ este mai complicat decât să duci un război, spun reprezentanții Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, motivând astfel întârzierea publicării rezultatelor recensământului desfășurat în perioada 12-25 mai 2014 care vor fi făcute publice abia în martie 2017.

Biroul Național de Statistică (BNS) a procesat 57,6% din numărul chestionarelor Recensământului populației și locuințelor din 2014. Astfel, a fost finalizată prelucrarea datelor pentru 12 raioane din țară și pentru municipiile Bălți și Chișinău. Datele sunt introduse manual în calculatoare, ceea ce face ca procesul să fie mai lent, spune directorul BNS, Vitalie Valcov.

„Această stagnare a prezentării rezultatelor finale are mai multe motive obiective și subiective. Cu părere de rău nu am reușit să pregătim un sistem electronic care să ne permită prelucrarea datelor în mod automat, ne-ar fi luat mai puțin timp. Nu am identificat resurse materiale pentru acea aplicație IT care ar fi costat 12 milioane de lei. Am trecut la procesarea manuală a informațiilor care nu afectează calitatea rezultatelor, dar necesită mai mult timp”, susține Vitalie Valcov.

Cum se prelucrează datele

Aproximativ 200 de operatori muncesc de luni până sâmbătă pentru a introduce datele din chestionarele printate în calculatoare. Aceștia lucrează în două ture câte 7 ore pe zi. Reprezentanții BNS asigură că notebook-urile sunt securizate, nu au acces la internet și nu se permite copierea sau transmiterea informației. Supraveghetorii urmăresc activitatea operatorilor, iar sala în care aceștia muncesc este monitorizată video. Aproximativ 100 de calculatoare au fost împrumutate de Comisia Electorală Centrală, iar cei 200 de operatori au fost selectați în urma unui anunț plasat pe pagina web a BNS și au început prelucrarea chestionarelor numai după ce au fost instruiți. Cel mai tânăr angajat are 18 ani, iar cel mai în vârstă – 42 de ani. Regulile sunt destul de stricte, întrucât angajații nu pot lipsi mai mult de două zile. Aceștia sunt remunerați cu câte 3.700 de lei lunar.

Circa 200 de persoane muncesc zilnic pentru prelucrarea informațiilor obținute la Recensământul din 2014. FOTO: moldNova
Circa 200 de persoane muncesc zilnic pentru prelucrarea informațiilor obținute la Recensământul din 2014. FOTO: moldNova

Un chestionar pe minut

Procesarea datelor presupune introducerea în variantă electronică a tuturor informațiilor din chestionarele completate la recensământ. În plus, operatorii codifică întrebările cu referire la localitate, țară, apartenență etnică, limbă, religie. Zilnic, fiecare operator trebuie să prelucreze 180 de chestionare. „La început am stabilit că pentru fiecare chestionar se acordă patru minute de lucru. În timp, angajații au prins viteză și acum datele sunt introduse în două minute, poate chiar un minut”, spune directorul BNS. Potrivit responsabililor, zilnic se prelucrează datele din 21.000 de chestionare.

Inga are 19 ani și spune că îi face plăcere să lucreze temporar la prelucrarea datelor recensământului. „Decât să fiu chelneriță și să stau toată ziua în picioare, aici e mult mai bine. Nu este complicat, deși la sfârșitul zilei mă cam dor ochii. Mă străduiesc să mă ocup de 180 de chestionare pe zi. Unele sunt mai mari și pot lua mai mult timp, dar în general, îmi ia cam două-trei minute să introduc datele dintr-un chestionar în calculator. Avem două pauze pe zi. Nu e chiar atât de greu”, mărturisește tânăra.

Avantajele procesării manuale

Operatorii muncesc într-o sală mare în care sunt amplasate mai multe rânduri de mese. Fiecare lucrător are un calculator la dispoziție, iar degetele acestora care aleargă pe tastatură produc un efect răsunător. Eugen spune că-i mai obosesc mâinile uneori, dar că nu este o muncă grea. „Nu ne ceartă nimeni dacă nu îndeplinim acea normă de 180 de chestionare pe zi, dar încercăm să o facem. Suntem mulți oameni, de diferite vârste. Avem și femei însărcinate și academicieni și studenți. Ne înțelegem bine și muncim productiv împreună”, povestește tânărul de 26 de ani.

Zilnic, fiecare operator trebuie să prelucreze 180 de chestionare. FOTO: moldNova
Zilnic, fiecare operator trebuie să prelucreze 180 de chestionare. FOTO: moldNova

Procesarea manuală a datelor din chestionare este mult mai ieftină comparativ cu metoda de scanare a hârtiilor, susține directorul Vitalie Valcov. Această metodă are la bază un soft public, gratuit pentru introducerea datelor elaborat de Biroul de Recensăminte al SUA, care necesită foarte puține ajustări. Programul a fost achiziționat cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație.

Recensământul, mai dificil ca războiul

Foarte important este procesul de validare a datelor care presupune pregătirea infromațiilor deja introduse în calculatoare pentru analiza ulterioră a acestora. „Este o etapă indispensabilă oricărui recensământ și are drept scop identificarea greșelilor din chestionare și corectarea acestora. De exemplu, sunt cazuri în care pentru un copil de 3 ani este indicat nivelul de instruire superior sau în care o fetiță de 7 ani are doi copii. Aceste erori sunt găsite și modificate”, explică Vitalie Valcov.

Angajații sunt remunerați cu câte 3.700 de lei lunar. FOTO: moldNova
Angajații sunt remunerați cu câte 3.700 de lei lunar. FOTO: moldNova

„Evoluția procesării datelor recensământului este perfect normală. Un recensământ este mai complicat decât să duci un război”, spune Lilian Galer, șeful Secţiei metode statistice din cadrul BNS. Expertul internațional Anwar Farhan spune că organizarea recensământului este o adevărată provocare pentru un stat. „Este nevoie de bani și de oameni competenți pentru realizarea acestui proces complicat o dată la 10 ani. Datele obținute în urma recensământului din Republica Moldova vor putea fi folosite cu încredere în următorii ani”, asigură Anwar Farhan.

Expertul internațional Anwar Farhan, directorul BNS, Vitalie Valcov și șeful Secției metode statistice, Lilian Galer.FOTO: moldNova
Expertul internațional Anwar Farhan, directorul BNS, Vitalie Valcov, și șeful Secției metode statistice, Lilian Galer. FOTO: moldNova

Directorul BNS vorbește despre următorul recensământ

BNS promite că până la sfârșitul anului 2016 vor fi introduse în calculatoare toate datele din chestionare, iar în primele trei luni ale anului viitor se va purcede la calcularea și analiza indicatorilor. „Vom elabora tabele, grafice, hărți, note și rapoarte informative. În luna martie 2017, Biroul va prezenta public rezultatele finale ale Recensământului din 2014”, afirmă Vitalie Valcov, care a mai condus Birou Național de Statistică în perioada 2001-2008, organizând recensământul populației în anul 2004 – recensământ calificat drept problematic de observatorii internaționali, mai ales în ceea ce privește chestiunea limbii vorbite și a identității etnice.

Directorul BNS a infirmat orice zvon despre falsificarea informațiilor colectate de la cetățeni în luna mai 2014 și spune că, în pofida publicării întârziate ale rezultatelor, acestea vor fi oricum de folos, iar din luna aprilie a anului 2017 ar trebui să înceapă pregătirile pentru următorul recensământ din Republica Moldova. Valcov precizează că datele recensământului nu pot fi comparate cu listele electorale. „Cetățenii care se află peste hotare sunt introduși în registrul CEC-ului, pe când la noi ei nu figurează. Noi nu recenzăm persoanele care sunt plecate mai mult de un an din țară. Aceste date nu pot fi comparate”, explică el.

Amintim că BNS a început procesarea datelor colectate în 2014 abia în aprilie 2016. După 24 de luni de la organizarea recensământului, BNS a anunțat că au fost prelucrate doar 9% din chestionare. Încă din perioada de colectare a datelor, au apărut suspiciuni de trucare a acestui recensământ, iar sociologii consideră că valoarea acestuia este nulă. Rezultatele preliminare au fost făcute publice pe 31 decembrie 2014, când s-a anunțat că populaţia Republicii Moldova este sub 3 milioane de oameni (2.913.281), dintre care 11,29% (329.108) sunt plecaţi peste hotare.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*