Curtea Constituțională de la Chișinău a validat rezultatele alegerilor prezidențiale care au avut loc pe 13 noiembrie 2016. Astfel, Igor Dodon a fost confirmat în funcția de președinte al Republicii Moldova, însă pentru a-și lua mandatul în primire mai trebuie să facă un pas. Totodată, judecătorii s-au arătat nemulțumiți că instituțiile statului, inclusiv instanțele de judecată au arătat cu degetul spre Curtea Constituțională atunci când li s-au prezentat contestațiile moldovenilor care nu au putut vota. În acest sens, CC a cerut Parlamentului să adopte mai multe modificări la legislația electorală.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a examinat astăzi raportul final al alegerilor prezidențiale FOTO: Sandu Tarlev

Ședința CC a început cu o notă a președintelui Curții, Alexandru Tănase, care a precizat că până în ziua ședinței Maia Sandu nu a depus nicio contestație, iar azi dimineață reprezentantul acesteia în instanță, Sergiu Litvinenco, a prezentat o scrisoare privind încălcările constatate în timpul scrutinului. Acest lucru a determinat judecătorii să amâne pronunțarea hotărârii până după ora 16:00.

CEC: Alegerile s-au organizat corect

Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, a menționat, printre altele, despre criteriile care au stat la baza deciziei de a organiza 100 de secții de votare peste hotare: înregistrarea prealabilă și rezultatul participării la ultimul scrutin electoral. „Aceste decizii nu au fost contestate de niciun alegător și de niciun concurent electoral”, a subliniat Russu.

Aceasta a amintit despre faptul că pe 13 noiembrie la birourile din afara țării au fost depuse mai multe contestații. „Noi am dedus cifra de 4031 de contestări de la cetățeni, dar urmare a verificării acestor semnături, noi am putut identifica doar 3356 de persoane. Din această cifră, 50 de cetățeni au votat”, a mai spus Russu.

Președintele CEC a mai subliniat că din cele peste 200 de procese de judecată, doar unul a fost pierdut de CEC. „Nu sunt alegeri care să se orgineze spontan sau haotic. Este un principiu de drept de care s-a ghidat CEC”.

Socialiștii au văzut democrație în ziua alegerilor

Igor Dodon a fost reprezentat la CC de deputații socialiști Vladimir Țurcan și Vasile Bolea. „Considerăm că alegerile s-au desfășurat în strictă conformitate cu condițiile de formă și fond stabilite de legislația internațională, fiind respectate toate rigorile democratice. Motive care ar duce la invalidarea alegerilor lipsesc”, a spus Țurcan.

Sergiu Litvinenco, reprezentantul Maiei Sandu, s-a prezentat la Curte fără procură. Acesta a încercat să convingă judecătorii că CC este instituția de la care se așteaptă ca să fie examinate contestațiile alegătorilor. Acesta a adus și exemplul din Austria, unde Curtea Constituțională a anulat ultimul scrutin. „Este de remarcat că pe lângă peste cele peste 4000 de contestații numărul celor care n-au putut vota a fost mai mare”, a adăugat Litvinenco. Printre neregulile care le-a menționat acesta se numără votul multiplu, transportarea ilegală a alegătorilor, distribuirea pliantelor denigratoare etc.

Alexandru Tănase l-a întrebat pe Litvinenco actul care stabilește că o instanță de drept comun poate indica ce atribuții are CC, referindu-se la decizia Curții Supreme de Justiție care a respins dosarul Diaspora contra CEC.

CEC și CSJ au pus în dificultate Curtea Constituțională

Președintele CC, Alexandru Tănase, a citit argumentele Curții care au determinat validarea mandatului lui Igor Dodon pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Potrivit lui Tănase, nu orice fraudă este echivalentă cu anularea scrutinului, ci numai cea care e de natură de influențeze rezultatele scrutinului.

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Acesta a reamintit că în jurisprudența sa Curtea a menționat că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea acestora, constatate de autoritățile statului.

Curtea a mai observat că atât autoritățile electorale, cât și instanțele de judecată au respins un număr mare de contestații ale alegătorilor de peste hotare, din motiv că examinarea acestora n-ar fi de competența lor (…) „CC urmează să opereze cu constatări certe constatate de autorități. În loc să soluționeze chestiunea privind constatarea sau lipsa încălcării, CEC și-a declinat în mod eronat competența, menționând că autoritatea competentă de a se expune asupra legalității procesului de organizare a scrutinului prezidențial este CC care urmează să aprecieze consecințele celor menționate (…) Neexaminarea de către autoritățile competente a contestațiilor electorale a pus Curtea Constituțională în imposibilitatea de a le lua în considerație. Or, în conformitate cu art. 4 alin. 3 din Codul jurisdicției constituționale, CC examinează în exclusivitate chestiuni de drept, nu și circumstanțe de fapt. CC nu deține deține instrumentarul procesual necesar pentru administrarea probelor, audierea martorilor etc. (…) Toate contestațiile privind încălcările electorale urmează a fi soluționate exclusiv de instanțele de judecată”, a explicat Alexandru Tănase.

„Domeniul de competență al Curții este stabilit de Constituție și Legea cu privire la Curtea Constituțională și nu poate fi modificat prin jurisprudența instanțelor de drept comun. Prin urmare, regulile inerente unui atare exercițiu în lipsa unor reglementări exprese, urmează a fi dedusă tot din textul legii prin aplicarea principiului efectului unic”, a adăugat Tănase.

Condițiile în care poate avea loc invalidarea scrutinului

Acestea au fost menționate de președintele CC:

  1. anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;
  2. nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor;
  3. cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezi pe care se întemeiază.

„Menționez că toate aceste trei condiții urmează a fi întrunite cumultiv”, a explicat Tănase.

CC trimite șase adrese Parlamentului. Principala cerere – revizuirea Codului electoral

În argumentarea sa, Curtea Constituțională a adoptat și șase adrese pe care le va trimite Parlamentului pentru a le lua în considerare. Acestea sunt legate de imperfecțiunea legislației electorale, în special.

Astfel, CC solicită deputaților să reglementeze procedura de examinare a contestațiilor în diferite etape ale procesului electoral, inclusiv în timpul sau după cel de-al doilea tur de scrutin; să reglementeze modul de organizare a secțiilor de votare în străinătate, respectând principiul distribuirii geografice, același lucru referindu-se și la numărul buletinelor de vot tipărite pentru aceste secții de votare; să modifice mecanismul de votare în străinătate; să modifice Codul penal care în prezent nu prevede incriminarea pentru coruperea alegătorilor; să adopte un mecanism de intervenție și sancționare promptă, inclusiv penală, în cazul implicării cultelor religioase în politică; să instituie un instrument de sancționare imediată pentru posturile de televiziune și radio, cum ar fi suspendarea dreptului de emisie pe întreaga perioada electorală, în cazul încălcării principiului de obiectivitate.

În concluzie, este vorba de adoptarea unui Cod electoral revăzut.

Constatarea generală a Curții

Potrivit lui Alexandru Tănase, scrutinul prezidențial din anul 2016 a avut loc pe fondul unei crize politice, financiare și sociale, agravate de neîncrederea în instituțiile statului. „Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele arătate fiind generate în principal de deficiențele legislației electorale de natură să genereze insecuritate juridică”, a concluzionat Tănase.

Astfel, CC a respins cererea de anulare a alegerilor din turul al doilea de scrutin și a confirmat rezultatele scrutinului prezidențial prin care Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova.

Ce urmează?

Igor Dodon
Igor Dodon, președintele Republicii Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Conform legii, până la validarea mandatului președintele ales, acesta trebuie să prezinte dovada că nu este membru de partid și nu îndeplinește nicio altă funcție publică sau privată. Conform lui Tănase, pe 24 noiembrie și pe 12 decembrie Igor Dodon a prezentat aceste dovezi: cererea de renunțarea la mandatul de membru de partid și cererea de demisie din funcția de deputat.

Conform Constituției, candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Astfel, deoarece mandatul lui Igor Dodon a fost validat, până pe 28 decembrie 2016 socialistul ar trebui să-și intre deplin în drepturi.

Reacția lui Dodon

Reacția lui Igor Dodon nu s-a lăsat mult așteptată. Acesta și-a acuzat oponenții, într-un mesaj pe Facebook, că dacă mandatul său ar fi fost validat mai devreme, ar fi putut interveni în „unele procese importante”. Acesta s-a referit la deschiderea oficiului NATO, numirea procurorului și „așa numita reformă în sistemul de pensionare care a rezultat în majorarea vârstei de pensionare”.

„În orice caz, astăzi a fost validat rezultatul scrutinului prezidential și urmează să formalizăm statutul de Presedinte al Republicii Moldova prin ceremonia de inaugurare care se va desfășura în cel mai apropiat timp. Sperăm ca guvernarea să nu tergiverseze asupra datei învestirii”, a adăugat Dodon.


CITIȚI AICI despre atribuțiile pe care le are președintele Republicii Moldova

2 comentarii

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*