Milionar, dar nenăscut. Cum ar putea moșteni copiii neconcepuți

Moldovenii își vor putea lăsa avuția drept moștenire nepoților și strănepoților care încă nu s-au născut și nici măcar nu sunt concepuți. Preluând modelul german, autoritățile din Republica Moldova vor să permită ca averile să se perpetueze în mâna aceleiași familii prin includerea instituției moștenirii subsecvente în Codul Civil.

Sursa foto

Potrivit proiectului de modificare a Codului Civil, testatorul (persoana care lasă un testament – n.r) va putea pasa toată averea sa sau o parte din aceasta generațiilor care încă nu s-au născut. Astfel, nepoții care nici măcar n-au fost concepuți se vor bucura, după naștere, de avuția lăsată de bunicii defuncți. Acești moștenitori se vor numi subsecvenți.

Salvarea părinților cu copii risipitori

Această nouă prevedere vine să protejeze averea părinților care au copii risipitori, spun autorii proiectului de lege. Astfel, ei își vor putea transmite averea nepoților chiar dacă aceștia încă nu s-au născut. Reprezentanții grupului de lucru care au elaborat noile modificări precizează că s-au inspirat din sistemul de drept german, francez și românesc în care această instituţie poartă denumirea de „substituire fideicomisară”. Așadar, până când vin pe lume nepoții testatarului – moștenitorii subsecvenți – averea acestuia îi va reveni copiilor care sunt moștenitorii prealabili.

Un moștenitor prealabil mai este numit și fiduciar în literatura de specialitate. Autoritățile planifică și elaborarea unui proiect de reglementare a fiduciei în Codul Civil al Republicii Moldova. Se pare că mulți moldoveni sunt interesați de implementarea unei asemenea legi care să le permită să lase ceva avere și generațiilor nenăscute încă. „Eu demult primesc asemenea întrebări. Chiar o persoană publică, foarte cunoscută mă întreba când va putea să-și transmită patrimoniul din generație în generație”, a menționat viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu, în cadrul unor dezbateri publice privind modificările la Codul Civil ce țin de moștenire și dreptul internațional privat.

Ce se întâmplă în cazul unui avort

Din moment ce o femeie poartă în pântece un viitor moștenitor al averii familiei și decide să avorteze, acțiunea acesteia ar putea fi considerată o ilegalitate și un gest prin care ar încerca să se îmbogățească.

Un asemenea scenariu nu-și are locul în ecuația modificărilor Codului Civil. „Aceeași problemă poate fi pusă și astăzi întrucât copilul conceput, dar nenăscut are dreptul la moștenire dacă se naște viu. În general, dacă avortul este legal atunci nu putem vorbi despre o infracțiune. Instituția moștenirii subsecvente nu motivează, nici nu descurajează avortul. Nu are legătură. Exemplele clasice când se apelează la moștenirea subsecventă sunt cele când cineva nu are încredere completă în copiii săi care sunt risipitori sau poate au dizabilități mintale. În acest caz, se poate întocmi un testament prin care lasă o parte din moștenire sau toată moștenirea nu copiilor, ci nepoților care încă nu s-au născut. Astăzi așa ceva nu este posibil”, explică avocatul Octavian Cazac care a participat la elaborarea noilor prevederi ale Codului Civil.

Bogat din fașă

„Aceasta este o dorință a multor cetățeni care vor să lase ceva urmașilor care nu s-au născut. În plus, instituția moștenirii subsecvente asigură că, deși la etapa inițiață averea va fi scrisă pe numele copilului, acesta nu se va putea atinge de ea, iar când va apărea pe lume nepotul i se va transmite nou-născutului această avere intactă”, explică avocatul Cazac. Așadar, din momentul nașterii toate proprietățile trebuie scrise pe numele lui. „La acest capitol avem astăzi o problemă. Pentru a prelua moștenirea trebuie să depui o cerere de acceptare a moștenirii la notar și sunt unele cazuri care duc la litigii când, de exemplu, mama sau tata acceptă moștenirea din numele propriu, dar nu și din numele copilului. De asta notarul nu-i poate oferi nimic minorului dacă nu se depune o cerere”, precizează doctorul în drept.

Pentru a rezolva această problemă, autoritățile doresc să renunțe la termenul de şase luni de acceptare a moştenirii. Astfel, se impun norme de protecţie a dreptului la moştenire şi a minorilor, dar şi a persoanelor cu dizabilităţi. Totodată, renunţarea la moştenire se va putea face în termen de trei luni de la momentul cunoaşterii moştenirii.

Modificarea Codului Civil

Modificarea și completarea Codului Civil a început în anul 2013 prin Ordinul Ministerului Justiției. Tot atunci a fost creat un grup de lucru pentru a elabora aceste modificări. Acesta cuprinde profesori universitari, judecători, notari, avocați și funcționari ai Ministerului Justiției care urmează să definitiveze proiectul de lege și să-l transmită Guvernului spre aprobare.
Codul Civil este cel mai voluminos şi detaliat act legislativ în materie de drept privat în Republica Moldova.

Lasă un comentariu