Ministerul Apărării vrea să-i țină mai mult pe militari în Armata Națională, respectiv aceștia să iasă mai târziu la pensie. În schimb, ministrul Anatol Șalaru a propus ca aceștia să beneficieze de condiții mai bune din punct de vedere al asistenței sociale și medicale.

Armata Națională FOTO Sandu Tarlev

Ministrul Apărării a propus mai multe modificări la câteva legi din domeniu, acestea fiind aprobate miercuri, 23 noiembrie, în ședința Guvernului. Proiectul de lege urmează să ajungă și în Parlament, iar dacă va fi votat de majoritatea deputaților, atunci acesta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2018.

Mai mult timp în armată, mai multe economii

Potrivit proiectului de lege, a fost majorat termenul de aflare în gradele militare pentru rezerviștii Forțelor Armate, precum și vârsta-limită de aflare a rezerviștilor în aceste forțe. Astfel, soldații, sergenții și subofițerii se vor afla în rezerva de clasa I a Forțelor Armate până la vârsta de 55 de ani (în prezent vârsta-limită este de 45 de ani), iar corpul de ofițeri cu grade inferioare și superioare – până la împlinirea vârstei de 60 de ani (55 este în prezent).

De asemenea, au fost stabilite termenele de aflare în gradele militare a rezerviștilor: plutonier în rezervă (6 ani), plutonier-major în rezervă (7 ani); pentru ofițerii în rezervă (locotenent, locotenent-major, căpitan, maior și locotenent-colonel) termenele s-au mărit cu câte un an. Totodată, au fost revizuite și competențele de acordare a acestora.

O altă modificare esențială este cea prin care a fost majorată vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract, în contextul majorării vârstei de pensionare.


Precizăm că, în prezent, vârsta de pensionare pentru bărbați este de 62 de ani, iar pentru femei – 57 de ani, stabilită încă în anul 2002. Pentru alte categorii de persoane – funcționari publici, pe de o parte, și judecători și procurori, pe de altă parte – deputații au decis, prin legea nr. 56 din 9 iunie 2011, ca vârsta de pensionare să fie majorată treptat. Astfel, acest plafon va fi atins în anul 2020 pentru funcționarii publici, iar în anul 2034 – pentru judecători și procurori.


Astfel, dacă până acum soldații, sergenții și subofițerii puteau rămâne în serviciul militar până la vârsta de 45 de ani, iar ofițerii cu grade inferioare și superioare – până la 50 de ani, atunci acest termen va fi majorat cu 5 ani. Respectiv, până la 50 și 55 de ani. De asemenea, termenul-limită de aflare în serviciul militar a fost majorat pentru ofițerii cu grade supreme – până la 60 de ani.

„Dacă anual, la atingerea vârstei de 45-50 ani, cu dreptul la pensie, se eliberau 15 militari, în urma modificărilor propuse acești militari vor fi eliberați la atingerea vârstei-limită de 50-55 de ani. Astfel, dacă în mediu pensia pentru un militar constituie 4.200 de lei, pentru 15 militari timp de 5 ani vor fi economisiți 3,7 milioane de lei”, a argumentat ministrul Anatol Șalaru.

Acesta mai crede că modificările vor oferi posibilitatea pentru Forțele Armate să valorifice pe deplin potențialul uman aflat în rezervă.

Condiții sociale mai bune, cheltuieli mai mari

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 2015
Ministrul Apărării, Anatol Șalaru la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 2015”

Ministerul Apărării a mai pregătit câteva modificări ce țin de protecția socială a militarilor, pe care le consideră bune. Una din ele vizează acodarea de facilități ce țin de dreptul la învățătură. „Asemenea înlesnire va contribui la optarea cetățenilor în favoarea îndeplinirii serviciului militar în termen, deoarece (…), dacă va obține rezultate deosebite în timpul îndeplinirii serviciului, va putea fi înmatriculat în instituțiile de învățământ din domeniul milităriei, fără a susține examenele de admitere”, se menționează în nota informativă a proiectului. Totuși, tânărul va trebui să aibă diploma de bacalaureat, precizează autorii de la Ministerul Apărării.

Alte modificări țin de dreptul de a solicita concediu suplimentar pentru militarii din ciclul II sau III de studii, de clarificarea cazurilor de asigurare a vieții și sănătății militarilor prin achitarea unei indemnizații unice de asigurare în caz de rănire, schilodire, traumă etc. De asemenea, indemnizația va fi exclusă în cazul decesului unui militar în urma unei boli acute, iar cea acordată în cazul decesului militarilor în timpul îndeplinirii obligațiunilor funcționale nu se va majora. În schimb, indemnizația acordată militarilor care au fost traumați și s-au ales cu o dizabilitate în timpul serviciului militar, se va majora cu 40%.

În ceea ce privește asistența medicală gratuită, de acest drept vor beneficia și cei care au trecut pragul de 20 de ani calendaristici și mai mult în serviciul militar (și au dreptul la pensie). Până acum, aceștia nu beneficiau de asistență medicală gratuită. De asemenea, Anatol Șalaru a propus ca militarii să fie asigurați cu locuință de serviciu sau să le fie compensate cheltuielile pentru închirierea locuințelor. Ministerul Apărării argumentează acest lucru prin faptul că așa se întâmplă „în majoritatea țărilor europene”. Potrivit calculelor ministerului, aceste facilități vor costa bugetul statului aproape 5,5 milioane de lei anual.

Ministerul Apărării va fi optimizat

Potrivit lui Anatol Șalaru, proiectul de lege a fost consultat cu mai multe instituții ale statului în cadrul unor ședințe de lucru. În final, s-a decis renunțarea la amendamentele propuse de Ministerul Justițieiprivind introducerea unor modificări la Codul penal și Codul contravențional.

„Până la începutul anului 2018, Ministerul Apărării preconizează optimizarea structurii instituției și Armatei Naționale (lichidarea/comasarea unor unități militare) în rezultatul cărora cheltuielile totale vor fi reduse cu circa 45 de milioane de lei (cheltuieli de personal, întreținerea activelor armatei, deservirea tehnicii militare etc.)”, a mai argumentat ministrul.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*